Rodica V. a lucrat toată viaţa ca medic stomatolog în Botoşani. Acum este pensionară şi locuieşte pe strada Primăverii, într-un bloc turn, la etajul 10 (foto). Trăieşte singură. Soţul ei, un apreciat inginer la Electrocontact, sever dar cinstit şi drept, a decedat pe neaşteptate. Ghinionul s-a ţinut de Rodica şi a fost implicată într-un accident auto în urma căruia şiu-a pierdut vederea la un ochi.
Rămasă fără soţ, cu două credite de bancă în plată, Rodica trece printr-o perioadă dramatică. Pensia este în cea mai mare parte reţinută de bancă iar din ce-i rămâne abia poate să acopere cheltuielile de întreţinere a apartamentului iar de mâncare aproape că nu-i mai rămâne. Are doi băieţi care locuiesc în Botoşani dar care au abandonat-o din motive pe care nu mi le-a relatat.
Doamna V. m-a contactat să o ajut într-o problemă personală. Socrii săi au trăit în satul Prelipca, comuna Văculeşti. Cât a trăit soţul său, acesta s-a ocupat de administrarea casei socrilor, în prezent decedaţi, şi a terenurilor rămase, printre care şi un hectar de pădure. Administrarea a făcut-o fără a deschide moştenirea şi a obţine certificatul de moştenitor.
De situaţie a profitat un văr al soţului, Dorin Maftei, cunoscut proprietar de terenuri în zona Brăeşti şi aflat în combinaţii funciare cu nişte investitori englezi. Spune doamna V., că acest Maftei a aranjat la Primăria Văculeşti şi a obţinut moştenirea de la Prelipca în condiţii numai de el ştiute.
Rodica s-a deplasat la Primăria Văculeşti şi a solicitat un rând de copii de pe actele de proprietate obţinute de Maftei dar primarul Gânga nu i-a dat nici un răspuns. Nici nu-i va da pentru că acest Maftei a fost candidatul la funcţia de consilier local pe listele PSD, adică l-a susţinut pe Sorin Gânga să ajungă primar.
Desigur, dacă în privinţa moştenirii de la Prelipca s-a comis o nedreptate, cum crede doamna V., lucrurile s-ar putea îndrepta printr-un proces. Numai că doamna V. N-are bani de mâncare, nicidecum de a plăti un avocat.
Am discutat cu ea în apartamentul de la etajul 10. Un apartament întreţinut curat şi ce m-a impresionat, o bibliotecă bogată cu cărţi ale scriitorilor români şi străini. Mi-a povestit că vreo trei saci cu cărţi le-a donat şcolii din Prtelipca.
În sufragerie are o mobilă din lemn de nuc, stil vechi. Caută cumpărători ca s-o vândă să facă rost de bani pentru mâncare şi pentru a putea plăti cheltuielile cu căldura în această iarnă.
Problema sa fiind una stric privată, nu poate face obiectul unui reportaj la Lumea lu Rotundu decât numai dacă aş avea probe cu care să dovedesc cârdăşia dintre primarul Gânga şi fermierul agricol, sau ce-o fi el, Maftei.
M-a impresionat însă situaţia în care a ajuns un medic care toată viaţa s-a aflat în slujba cetăţeanului, soţul ei a muncit cu responsabilitate o viaţă şi nu s-a ales cu nimic şi nici n-a avut ce lăsa în urmă soţiei supravieţuitoare decât o situaţie încurcată a moştenirii. Doi feciori crescuţi de mamă şi ajunşi la casa lor au abandonat-o pe cea care i-a crescut şi nu le mai pasă în ce condiţii trăieşte.
Am plecat cu gândul neputincios că n-am nicio posibilitate de a-şi întinde o mână de ajutor. Doar i-am recomandat un avocat pe care-l ştiu cinstit şi milos. În urma mea Rodica urma să se ducă la un vecin să împrumute ceva bani pentru că nu avea de pâine.