Primarul Alupoaie crede că Miorcănenii sunt consideraţi proşti preocupaţi de sex

În urmă cu câteva zile, într-un amplu articol intitulat Primar gospodar dar cu interes financiar, specificam, printre alte probleme, opoziţia manifestată de primarul din Rădăuţi Prut, Gheorghe Alupoaie(foto), vizavi de posibila înfiinţare a comunei Miorcani. La puţin timp de la apariţia materialului, am primit la redacţie un telefon din partea multiplei campione mondiale şi olimpice Doina Ignat care, în numele cetăţenilor din localitate, protesta împotriva declaraţiilor primarului, invitându-ne să venim la faţa locului pentru a vedea cu ochii noştri care este reacţia sătenilor. Lucru pe care l-am şi făcut, petrecându-ne aproape toată ziua de marţi în mijlocul miorcănenilor, care ne-au aşteptat, cu mic, cu mare, întrecându-se să ne vorbească despre modul în care sunt ei marginalizaţi şi despre câte probleme le creează edilul şef ales, Alupoaie. Fostul director al Şcolii nr. 1 Miorcani, profesorul de matematică Vasile Genete, susţine că prima încercare de revenire a localităţii Miorcani la statutul de comună, pe care l-a deţinut până la reîmpărţirea administrativ-teritorială din anul 1968, când a devenit unul dintre satele comunei Rădăuţi Prut, a avut loc în anul 1982. În plină Epocă de Aur, o delegaţie a localităţii s-a deplasat la fostul Consiliu de Stat, unde oamenilor li s-a răspuns politicos că demersul lor trebuie să mai aştepte deoarece, dacă ar fi aprobat, s-ar crea un precedent de care ar profita şi alte sate. După evenimentele din decembrie 1989, demersurile au fost reluate, memoriul adresat noilor oficialităţi din Bucureşti fiind analizat la un moment dat chiar de premierul de atunci, Petre Roman. Acesta a precizat, în cadrul unui întâlniri cu locuitorii din Darabani, că va susţine cauza miorcănenilor dar că pentru atingerea scopului trebuie răbdare şi timp . În perioada 1992-1996 nu a mai fost aprobată la nivel naţional înfiinţarea de comune noi dar în anul 1996, odată cu instalarea noului guvern, primarul Ştefan Adăscăliţei a repus pe tapet problema. Soţul meu s-a dăruit din tot sufletul acestei idei dar fiind bolnav, a fost nevoit să demisioneze din funcţia deţinută, în Rădăuţi Prut fiind organizate noi alegeri , ne spune profesoara Dorina Adăscăliţei, directorul Şcolii generale nr. 1 Miorcani. În 1998, edil şef a fost desemnat Mihai Hospode, dar acesta, neavând decât studii elementare, nu a avut pregătirea necesară pentru a face demersuri privind reînfiinţarea comunei. În anul 2000, în biroul primarului din Rădăuţi Prut s-a instalat Gheorghe Alupoaie, reprezentant al Partidul Social Democrat, care, din cauza intereselor personale, a refuzat din start să discute problema. Cel de-al treilea demers, iniţiat în anul 2003, nu a avut sorţi de reuşită deoarece Consiliul local Rădăuţi Prut a respins din start ideea organizării unui referendum local. În şedinţa de consiliu din data de 11 aprilie 2003 s-a pus în discuţie dorinţa locuitorilor din Miorcani de a avea propria lor comună. Primarul a făcut ce-a făcut ca să blocheze iniţiativa ba, mai mult, consilierii Aurica Aghiniţei, Gheorghiţă Dănică, Mihai Hospode, Doina Nicirici, deşi sunt de loc din Miorcani, au mers pe mâna primarului Alupoaie şi au susţinut campania acestuia. Şi astfel s-a ajuns la situaţia ca, după 21 de ani de încercări, să rămânem un satelit al comunei Rădăuţi Prut, din cauza invidiei şi a răutăţilor omeneşti , afirmă şi fosta profesoară de istorie Lucia Dumitraş. În anul 2004 a intrat în scenă multipla campioană olimpică Doina Ignat care, în calitate de fiică a satului, a fost delegată să ridice problema la nivel naţional. În cadrul unei întâlniri avute cu premierul Adrian Năstase, i-a înaintat acestuia un memoriu cu dorinţa locuitorilor din Miorcani. În paralel, ca să nu existe nici un fel de discuţii, pe lângă memoriu au fost strânse aproape 1.300 de semnături, tabelul cuprinzând pe lângă numele persoanelor care propun schimbarea, numărul de buletin şi codul numeric personal. Răspunsul de la Guvernul României a venit în mai puţin de două săptămâni, un exemplar ajungând şi la Prefectura Botoşani. La întâlnirea pe care am avut-o în anul 2004 cu fostul prefect Costică Macaleţi, prilejuită de acordarea titlului de cetăţean de onoare al judeţului Botoşani, acesta mi-a promis oficial că, cel mult până în primăvara anului viitor, Miorcani va deveni comună. I-am pregătit cu această ocazie şi o cupă, personalizată, pe care doream să i-o ofer la inaugurare, dar când m-am convins că toate promisiunile sale nu au fost decât vorbe aruncate în vânt, am decis să nu i-o mai ofer, considerând că nu merită acest lucru , ne-a spus canotoarea Doina Ignat. Confruntat cu noul demers al locuitorilor, primarul Alupoaie a trecut la contraofensivă pe faţă, căutând tot felul de pretexte pentru a stopa iniţiativa. A susţinut că nu vor consilierii desprinderea, că nu există în sat local pentru primărie, lucru care nu este deloc adevărat, că nu se vor putea descurca din punct de vedere economic, de parcă acesta ar fi fost problema lui, nu a locuitorilor. Încet, încet, răutatea lui Alupoaie faţă de miorcăneni a început să se manifeste făţiş. Există numeroase persoane care au auzit cuvintele acestuia conform cărora bărbaţii din Miorcani ar fi nişte proşti iar femeile nişte f care nu ştiu decât să facă copii . Doinei Ignat, ambasador de primă mărime a sportului românesc, a refuzat să-i acorde titlul de cetăţean de onoare al comunei în care s-a născut, ba chiar, după cum susţine sportiva, a primit această idee cu dispreţ . Deşi se bate cu pumnii în piept că face pentru comuna lui ce n-a văzut Parisul, Gheorghe Alupoaie aruncă praf în ochii lumii cu iniţiativele sale, ignorând Miorcanii şi acordând sprijin numai localităţii mamă. Iar războiul nedeclarat dintre adepţii miorcăneni de a susţine reînfiinţarea comunei şi primar îmbracă forme extrem de curioase, pe care le vom prezenta în zilele următoare. (Gabi GOMBOŞ)