Săptămâna trecută am fost pe la mai multe primării, să aflu direct din gura primarilor care este situaţia financiară a instituţiei pe care le condus. În reportajul de faţă am să vă prezint starea de fapt a două primării, puse în antiteză datorită modului diferit de conducere şi organizare a activităţii.
Primar peste sărăcie
Social – democratul Mircea Acatrinei (foto) este primarul comunei Coşula încă de la înfiinţarea acesteia ca unitate administrativă distinctă desprinsă din fosta comună Copălău. Comuna are în jurul a trei mii de locuitori, în majoritatea covârşitoare săraci lipiţi pământului. Populaţia majoritară o constituie ţiganii, oameni săraci, care trăiesc din ajutoarele sociale primite de la primărie.
Aşa se face că în evidenţele Primăriei Coşula sunt înscrişi pentru ajutoare sociale 361 de persoane, care consumă anual cam cinci miliarde de lei vechi, ceea ce înseamnă jumătate din bugetul local. L-am întrebat pe primarul Acatrinei dacă nu cumva sunt prea mulţi asistaţi sociali şi că într-o astfel de situaţie comuna nu va avea niciodată bani de investiţii.
„Oamenii sunt săraci, n-au unde lucra, în ţară nu mai sunt activităţi agricole unde să muncească cu ziua aşa că trăiesc doar din ajutoarele sociale şi alocaţia de stat pentru copii” – a fost explicaţia primarului.
Problema este că nici taxele şi impozitele locale nu se colectează decât în proporţie de 25 – 30/, ceea ce defavorizează primăria la repartizarea în plan judeţean a sumelor defalcate din TVA şi impozitul pe profit. Cum de la Consiliul Judeţean Botoşani nu sunt şanse de a primi ceva fonduri, pentru acest an primăria nu are bani asiguraţi decât pentru salariile funcţionarilor proprii până prin luna iunie, după care primarul nu ştie cum se va mai descurca.
N-are bani să plătească iluminatul şi căldura la şcoli, n-are bani pentru decontarea navetei la profesorii navetişti, n-are bani pentru nici cea mai mică investiţie.
Nici măcar subvenţia acordată pentru terenul agricol deţinut oamenii n-au depus cereri s-o primească. Cică n-a venit nimeni de la APIA în comună să le primească cererile, iar pentru a merge la Flămânzi, unde este un punct de lucru al APIA n-au bani. Apoi, sistemul de plată este prea complicat. Subvenţia se plăteşte prin bancă, cu card, iar oamenii nu ştiu să se folosească de aşa ceva. Motiv pentru care se lasă păgubaşi.
S-a plătit doar subvenţia la animale pentru anul 2009, bani care nu le-au ajuns ţăranilor să-şi plătească mărfurile luate pe datorie de la patronii magazinelor locale. Aşa că primarul Mircea Acatrinei este un primar peste sărăcie. Pentru el şi coşuleni criza economică doar i-a scufundat mai mult în sărăcie şi nu trag speranţe ca viaţa lor să se îmbunătăţească.
Primar peste o vistierie îndestulătoare
La nici zece kilometri distanţă de Coşula se află oraşul Flămânzi a cărui primar este democrat – liberalul Constantin Pitorac (foto filmule’ul). Omul se simte tare pe poziţie. Pe anul trecut a colectat impozitele şi taxele locale într-un procent de peste 90%, ceea ce i-a permis să primească sume frumuşele de la Finanţe, din defalcarea cotei de TVA şi impozit pe profit.
Pentru anul în curs iarăşi stă bine la încasări. Bugetul proiectat şi aprobat îi acoperă cheltuielile de funcţionare a primăriei şi are suficienţi bani pentru a-i investi în dezvoltarea locală.
Primarul Pitorac are în derulare şi aşteaptă să deschidă noi investiţii cu finanţare europeană, având banii necesari pentru cofinanţare. Va investi în baza sportivă pentru a o moderniza, în staţia de colectare deşeuri şi speră ca cei de la Compania Autostrăzii şi Drumurilor Naţionale să înceapă lucrările de construire a unui sens giratoriu în intersecţia celor şase drumuri.
Dispune de banii necesari să asigure igienizarea şcolilor şi grădiniţelor şi să acopere cheltuielile cu buna funcţionare a acestora.
Ar avea bani şi mai mulţi dacă ar reuşi să încaseze cele zece miliarde de lei la cât se ridică amenzile aplicarea unor cetăţeni din oraş prin diferite locuri din ţară pentru că au încălcat legea. Numai că cei amendaţi sunt şi cei mai săraci. „Dacă s-ar da o lege prin care aceste amenzi să fie transformate în zile muncă ar fi mult mai bine pentru comunitate” – crede primarul Pitorac.
Mai are sume importante de încasat şi de la agenţii economici care au fost amendaţi de către diferite organe de control. Cea mai mare sumă o are de încasat de la societatea Pris Com, a cărui patron Aurel Prisecaru se cam află într-o situaţie financiară dificilă.
L-am întrebat cum stă cu plata ajutoarelor sociale. A râs. „I-am cam trimis la muncă. Dosarele preluate de la fostul primar social-democrat Micuţaru le-am verificat integral şi i-am scos de la plată pe cei care au din ce trăi dar nu vor să muncească. Mai am în plată doar 60 de persoane” – mi-a declarat Pitorac.
Şi în privinţa plăţii subvenţiilor la terenurile agricole primarul spune că lucrurile se derulează bine. Are amenajat un punct de lucru pentru delegaţii de la APIA, oamenii vin şi depun cerere după care aşteaptă să li se facă plăţile.
Spre deosebire de primarul din Coşula, primarul oraşului Flămânzi nu se plânge de venituri la bugetul local.
Aşadar, avem doi primari cu stiluri diferite în abordare problemelor locale. Cel de la Coşula a sacrificat bugetul local în favoarea protecţiei sociale, cel de la Flămânzi i-a îndemnat de cetăţeni să iasă la treabă, dacă vor să aibă bucate destule pe masă.
Ioan Rotundu