Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Politică
Administraţie
Horoscop
Umor
Reportaje
Comentarii
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
20006
De la 07 Ianuarie 2003
122880073

Primul reportaj dedicat Centenarului

Lumea lu’ Rotundu a ajuns din nou la Chişinău

  • Ioan Rotundu
  • 18 March 2018, 23:00

Sâmbătă, 17 martie, la prima oră a dimineţii, echipa care filmează reportajele pentru emisiunea Lumea lu’ Rotundu, s-a îmbarcat cu toată aparatura necesară şi am pornit cu toţii spre Chişinău, capitala Republicii Moldova. Deplasarea am făcut-o pentru a realiza primul reportaj dedicat Centenarului dintr-un ciclu de reportaje care se va întinde până la marea sărbătoare din 1 Decembrie 2018, ziua când vom sărbători 100 de ani de la Marea Unire care a dus la realizarea unui deziderat de secole a poporului român, respectiv România Mare prin unirea tuturor provinciilor istorice.
Până la Flămânzi ne-as deplasat cu un mijloc de-al nostru. La Flămânzi ne aştepta neobositul susţinător al culturii locului, Constantin Pitorac, care s-a oferit să ne conducă la Chişinău cu autoturismul său, mult mai încăpător decât al nostru.
La Chişinău urma să ne aştepte profesorul universitar dr. Vasile Şoimaru, un alt mare patriot român adept al curentului unionist. Şoimaru urma să ne facă cunoştinţă cu doi istorici universitari cu care să putem dialoga despre contextul politico-militar al Europei anilor Primului Război Mondial, despre impactul care l-a avut pentru Estul Europei şi în special al Rusiei ţariste Marea Revoluţie Socialistă din octombrie 1917 urmând a finaliza reportajul nostru cu contextul istoric care a favorizat unirea Basarabiei cu Regatul României, act istoric înfăptuit la 27 martie 1918 şi de care ne desparte doar câteva zile ca să marcăm Centenarul.
Spre deosebire de vara anului trecut când ne-am dus la Chişinău pentru a realiza un reportaj referitor la un eveniment editorial consumat sun egida Academiei Republicii Moldova, de această dată traversarea Iaşului n-a mai fost o prolemă, poate şi datorită faptului că era zi de sâmbătă şi de week-end.
De cum am ieşit din Iaşi şi ne-am înscris pe drumul spre vama Albiţa, peisajul era dominat de un cenuşiu murdar iar casele satelor, majoritatea gârbovite de anii ce-i poartă în câră, întregeau acest peisaj trist care aducea mai mult a toamnă decât a primăvară. Din loc în loc răsărea câte o vilă de prost gust, arhitectura nefiind specifică plaiului moldav, probabil împrumutată de prin locurile pe unde stăpânii lor au muncit şi au câştigat banii s-o ridice.
Pe măsură ce ne-am adâncit în teritoriul judeţului Vaslui peisajul se întuneca şi mai mult, iar sămânţa sărăciei răsărea de peste tot pe unde ochii apucau să privească. Incontestabil, eticheta lipită acestui judeţ de a fi cel mai sărac şi înapoiat educaţional din ţară şi-o merită. E drept că nici noi nu suntem, departe de ei dar parcă satele noastre sunt ceva mai zâmbitoare în soarele zgârcit al acestei primăveri carte se luptă cu rămăşiţele iernii pentru a se instala confortabil pe câmpuri şi prin sate.
La Albiţa vama a durat câteva minute. Peste Prut, la moldoveni, cam tot atât timp. Formalităţile de trecerea frontierei fiind îndeplinite, ne-am îndreptat glonţ spre Chişinău. Traseul este unul păduros, codrii Lăpuşnei întinzându-se pe zeci de kilometri. Satele moldovenilor sunt situate pe fundul văilor şi înconjurate de păduri. Şoseaua este trasată pe coama dealurilor, aşa că poţi privi de la înălţime casele împrăştiate pe fundul voilor. Şi la ei peisajul este apropiat celui vasluian. Cenuşiu, trist, într-un contrast total cu sufletul moldovenilor care pozacare este unul deschis, prietenos, ospitalier şi oricând dispuşi să-ţi dea o mână de ajutor dacă ai dat de necaz.
La Chişinău am ajuns în jurul orei 11.00. Profesorul Şoimaru nu ne-a aşteptat la Biblioteca municipală „B.P. Haşdeu”, cum ne înţelesesem. N-a aşteptat la Biblioteca Naţională, în apropiere de postul de radio Vocea Basarabiei. Ne-a explicat că istoricii cu care urma să realizez reportajul sunt invitaţii la o emisiune radio care tocmai se difuza în direct. Am ascultat şi noi câteva fragmente din discuţia lor dar mai mult eram curioşi să privim la ce se află în jurul nostru. Peste stradă de Biblioteca Naţională se află Muzeul Naţional al Republicii Moldova iar în curtea din faţa clădiri o statuie cu lupoaica, simbolul latinităţii noastre.
Au venit istoricii, a venit cu ei şi moderatorul emisiunii de la Vocea Basarabiei, Alecu Reniţă care este şi redactorul şef al revistei Natura, o revistă cu peste 5 mii de abonaţi, adică tirajul celui mai important ziar naţional de pe la noi. Am fost invitaţi la cafeneaua Bibliotecii Naţionale la un ceai, timp în care să stabilim cum va decurge interviul nostru. Cafeneaua este la subsolul clădirii bibliotecii, un subsol cu aer medieval, căptuşit cu piatră şi cărămidă şi împodobit cu mobilier specific hanurilor din vechime. M-a impresionat modul în care arăta şi fusese amenajat pentru o cafenea destinată oamenilor locului iubitori de cultura moştenită de la înaintaşi.
Interviul s-a realizat în curtea Muzeului Naţional, alături de statuia lupoaicei. Primul a fost istoricul prof. univ. dr. Anatol Petrencu, fost decan al Facultăţii de Istorie din Chişinău. L-a urmat istoricul cercetător Ion Negrei, fost vicepremier al Republicii Moldova şi actual vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova. Am încheiat reportajul cu Alecu Reniţă, moderatorul emisiunii de Istorie de la radio Vocea Basarabiei.
Imediat ce am încheiat reportajul, profesorul Vasile Şoimaru ne-a condus la clădirea unde la 1918 a funcţiona Sfatul Ţării şi unde în 27 martie s-a semnat actul de unire cu Regatul României. În prezent, în clădire funcţionează o facultate de arte şi muzică. Clădirea nu este prea bine întreţinută, aşa cum sunt şi pe la noi, că doar români suntem şi unii şi alţii.
La final am mulţumit interlocutorilor mei şi am plecat spre ţară. Profesorul Vasile Şoimaru n-e invitat să venim mai pe aşezate, să putem vizita un ”beci domnesc”, să degustăm un vin uitat de vreme în butoaie de stejar şi să ne dea stăpânul o butelcuţă şi pentru acasă, că are de unde. Ademenitoare invitaţia, cine ştie, poate la vară o vom onora.
Ne voim întâlni cu toţi aceşti istorici la Botoşani, în 28 martie, unde sunt invitaţi la un simpozion de istorie dedicat Centenarului şi organizat de Muzeul Judeţean Botoşani prin istoricul militar dr. Sergiu Balanovici. Reportajul dedicat Centenarului şi intitulat „Dor de Basarabia” se va difuza sâmbătă, 24 martie, pe Tele’M Botoşani, începând cu ora 19.00. Vă invit să-l vizionaţi pentru că veţi afla multe informaţii interesante, istoricii moldoveni fiind buni cunoscători ai evenimentelor din anii 1917 – 1918.
Se mai cuvine să mulţumesc şi primarului oraşului Bucecea, Andron Ţâmpău, care a participat la sponsorizarea reportajului cu bani din veniturile proprii.

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

Calin Popescu Tariceanu despre desecretizarea protocoalelor incheiate de DNA:
Trebuie facuta cat mai rapid
Ministerul de Interne cumpara masini de politie noi si alte vehicule in valoare de peste 20 mil euro
Bancul zilei: Ferocitate
Horoscopul zilei de 19.03.2018
Presa-n gura lu' Rotundu: Emisiunea din 16.03.2018
Lumea lu' Rotundu: Mărţişoare literare II
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog