Primarul Gaidur a rupt mâţa pomenii statului

S-a întâmplat minunea să găsim un primar neaoş, de-al plebei, care deşi este pesedist, să spună că nu-l interesează tenul politic şi că nu admite milogeala electorală. Să dea Dumnezeu să fie aşa! Cert este că primarul Ioan Gaidur(foto) din Nicşeni s-a făcut bine înţeles că beneficiarii Legii 416 nu vor lua un sfanţ de la alesul lor dacă nu vor pune osul la treabă. „Nu mă interesează de unde vin banii, dar beneficiarii trebuie să muncească. Şi nu le-am spus asta acum, după ce m-am văzut în scaunul administrativ. Am fost foarte clar chiar în campania electorală. Eu nu sunt omul care să treacă sătenii, cu sutele, pe listele pomenii statului. Aşa se face că acum am rămas doar cu vreo 16 beneficiari ai acestui ajutor. Când au văzut că nu au încotro şi că vor trebui să muncească, mulţi au renunţat. Eu le fac prezenţa, eu verific ce au lucrat şi tot eu le dau banii. Nu am lăsat pe nimeni să se ocupe de asta. Aşa se face că acum am dat 160 de milioane de lei înapoi. N-am nimic cu restul colegilor, dar când am văzut că la Corni este nevoie de 6 miliarde de lei doar pentru puturoşi, m-am crucit. Nu-mi place să fac politică la Primărie, dar nici banii să-i dau pe degeaba” , a declarat primarul Gaidur. Cu cei care au înţeles că nu pot primi o pâine fără muncă, primarul a făcut multe lucruri prin comună. I-a pus şi au scos toate cioatele rămase pe un teren defrişat al fostului CAP. În felul acesta Primăria nu a mai cumpărat doi ani lemne pentru foc. Tot cu cei de la 416 au scos temeliile de la fostele grajduri cooperatiste. Făcute macadan, cu barosul, temeliile grajdurilor au ajuns în stradă. Materialul rezultat a fost pus pe drumuri, iar deasupra s-a turnat un covor de piatră. Transportul l-au efectuat cu maşinile lui Conţac, gratuit. „Eu am lucrat 28 de ani la un IAS, fără concediu. N-am vânat salariul. Aşa că le-am zis şi lor să nu vâneze nimic, pentru că nu vor scăpa cu mine dacă nu fac 72 de ore de muncă. De la bun început am rupt mâţa cu ei, că altfel…”, a mai spus primarul. Tot cu aceşti oameni, cimitirele (adventist, penticostal şi ortodox) din satele Nicşeni, Dorobanţi şi Dacia, sunt curăţate de două trei ori pe an. Şanţurile sunt amenajate corespunzător, s-au făcut podeţe şi gropi de gunoi ecologice cu lizieră de salcâmi. Primarului îi place denumirea altor localităţi de „Sat european”. Dar spune că un sat trebuie să fie aşa pentru c㠄Trebuie” şi nu că ne impun străinii, fie ei şi europeni. (Marian MOROŞAN)