Ieri dimineaţă, în emisiunea Deşteptarea de pe postul de radio Europa FM, realizatorul emisiunii Vlad Petreanu a prezentat şi situaţia ţiganilor din cartierul Parcul Tineretului al municipiului Botoşani.
Ţiganii, chiriaşi ai două blocuri (foto 2) administrate de societatea Locativa SA aflată în subordinea Consiliului Local, sunt acuzaţi că fac viaţa grea cetăţenilor de la celelalte blocuri atât prin comportamentul lor gălăgios cât şi prin mania de a pune mâna pe tot ce eu ocazia. Cum paharul răbdării s-a umplut, locatarii de la blocurile vecine cu cele aloe ţiganilor vor să ridice un gard despărţitor şi să-i izoleze pe ţigani de restul cartierului.
Tocmai această dorinţă a locatarilor de la bloc a creat controverse publice dacă este legal sau nu o asemenea măsură. Deşi a comentat pe larg situaţia din Parcul Tineretului, Petreanu s-a ferit să aducă acuzaţii ţiganilor şi nici n-a concluzionat dacă ridicarea unui gard ar fi o măsură civilizată. Însă modul în care a zugrăvit situaţia n-a fost deloc măgulitor pentru imaginea oraşului nostru.
Problemele cu ţiganii din Parcul Tineretului au apărut imediat ce aceştia au fost cazaţi în aceste două blocuri de garsoniere. Anii au trecut iar autorităţile locale, mă refer la primărie, societatea Locativa SA şi asociaţiile care apără comunitatea ţigănească n-au făcut nimic pentru a integra în mediul economico-social aceste familii de ţigani. Politicienii locali şi-au amintit de ei doar când aveau nevoie de voturile lor. Parlamentarii botoşăneni n-au făcut nici un demers legislativ pentru a crea un cadru legal prin care ţiganii să fie integraţi în societate chiar şi prin forme de constrângere.
Reprezentanţii asociaţiilor ţiganilor în frunte cu Semiramida Balan (foto 3), consilier prefectural pe problemele ţiganilor, au accesat fonduri europene, chipurile pentru rezolvarea problemelor de integrare. Banii au dispărut fără urmă iar ţiganii tot neintegraţi au rămas.
Mai mult, în loc ca autorităţile locale şi centrale să recunoască public că ţiganii sunt o problemă majoră pentru România, s-au limitat la bucuria de a-i vedea plecaţi prin Europa la furat. Când europenii ni i-au trimis acasă n-am ştiut cer să facem cu ei.
Este ştiut că ţiganii n-au darul muncii, au un comportament de turmă şi extrem de gălăgios, sunt repetenţi la capitolul igienă personală şi nu pun preţ pe obiectele din jur. Ghetourile din Parul Tineretului au fost modernizate chiar de primarul Flutur în mandatele sale anterioare. Acum totul este distrus. Instalaţiile de apă nu mai funcţionează, cele electrice sunt improvizate, băile şi WC-urile comune distruse, mizeria domină întreg spaţiul, uşile, geamurile sparte iar pereţii găuriţi. Peisajul este unul greu de acceptat că în aceste spaţii locuiesc fiinţe umane.
Nişte minţi bolnave şi slugarnice autorităţilor europene au creat şi dezvoltat un mecanism etic şi moral intitulat discriminare. Toate aceste reacţii ale oamenilor la neplăcerile pe care le creează ţiganii sunt etichetate discriminări şi respectarea drepturilor. Ni s-a interzis să le spunem ţigani, n-avem voie să-i etichetăm puturoşi, nespălaţi, hoţi, derbedei, necivilizaţi etc. pentru că totul este interpretat ca discriminare. Obligându-ne să ascundem sub preş toate aceste manifestări primitive ale ţiganilor, o astfel de măsură i-a încurajat pe aceştia să-şi facă de cap iar dacă-i dojeneşti ţipă că sunt discriminaţi.
În numele respectării drepturilor omului ţiganii nu se mai tem de autorităţi, le rând în nas poliţiştilor iar dacă se încearcă disciplinarea lor şi aplicarea legii ţipă în cor, pirandele ridică fustele, aduc copii şi-i folosesc ca forme de protest iar de la Consiliul Naţional pentru Cercetarea Discriminării apare imediat o echipă de bruneţi care decretează că autorităţile statului au comis grave acte de discriminare.
Cetăţenii cinstiţi sunt furaţi, tâlhăriţi, umiliţi de ţigani, abandonaţi de autorităţi, mai ales poliţiştii locali şi de stat dacă ajung la proteste, imediat sunt acuzaţi de către cei de la CNCD că sunt intoleranţi faţă de etnia ţiganilor şi nu vrem să convieţuiască paşnic cu ei. Realitatea este exact invers, dar cum spuneam, de frica acuzaţiilor de discriminare autorităţile statului preferă să nu se mai implice.
M-am deplasat ieri în Parcul Tineretului pentru a studia posibilitatea realizării unui reportaj la Lumea lu Rotundu. Am discutat cu administratorul de bloc Manex Dibu, angajat al societăţii Locativa SA. Omul a fost amabil şi a colaborat cu mine. În schimb, la Asociaţia de proprietari nr. 19, care are în administrare şi ghetourile, am dat peste o contabilă foarte înţepată care a refuzat să-mi ofere informaţiile solicitate, deşi erau informaţii de interes public.
I-am cerut numărul de telefon al preşedintelui asociaţiei şi a refuzat pe motiv că este număr personal. Administratorul Manex mi-a spus că preşedinte la asociaţie ar fi Cătălina Lupaşcu, liberala care a fost o perioadă viceprimar. Contabila ţâfnoasă, pe nume Mirela (aşa mi s-a spus că s-ar numi) mi-a spus că este o doamnă Duceag.
Astfel de comportament l-am mai întâlnit pe la contabilii de asociaţii care se cred buricul pământului şi care prin comportamentul lor recalcitrant, de fapt îşi acoperă lipsa de educaţie şi cultură generală. Când a observat că vreau s-o fotografiez s-a ascuns repede. Am reuşit s-o fotografiez din mişcare )foto1).
Sunt curios dacă atunci când voi veni cu cameramanul se va comporta
În acelaşi mod, pentru că în curând voi realiza un reportaj televizat punând părţile beligerante faţă în faţă pentru a ne putea da seama de partea cui este adevărul..