Ediţie specială
Cele mai importante evenimente la Senat au fost, în acest an, adoptarea noului regulament intern şi mutarea în sediul de la Palatul Parlamentului. Senatorii s-au mutat în casă nouă începând cu sesiunea din această toamnă, deşi situaţia spaţiilor nu a fost rezolvată nici până la această oră. Conform sintezei realizate de către Departamentul legislativ al Senatului, în perioada 13 decembrie 2004-19 decembrie 2005, au fost înregistrate 1.003 proiecte de lege şi propuneri legislative, din care 443 iniţiate de Guvern şi 560 de senatori şi deputaţi. Guvernul a trimis Senatului spre aprobare 187 de proiecte de lege şi 256 de ordonanţe. Au fost adoptate 485, 325 fiind deja promulgate. Comisiile de specialitate au întocmit rapoarte la 841 de proiecte din 1.013 primite şi au dat aviz consultativ unui număr de 997 de proiecte din 1.149 analizate. Au fost înaintate patru moţiuni simple, semnate de senatorii PSD şi PRM, toate fiind respinse după dezbaterea în plen. Două dintre aceste moţiuni au avut ca temă agricultura, una - preţurile, iar alta - situaţia sinistraţilor în urma inundaţiilor. La Parlament a fost înregistrată şi o moţiune de cenzură, respinsă, de asemenea, în şedinţă comună a celor două camere. Aceasta a fost înaintată de grupurile PSD din Senat şi Camera Deputaţilor, care au acuzat Guvernul Tăriceanu de acţiuni contrare interesului României privind integrarea europeană. Printre cele mai importante proiecte de acte normative adoptate de Senat în actuala legislatură se numără cel privind bugetul de stat pe 2006, cel referitor la modificarea Codului penal, legea energiei termice, cel privind obligaţiunile ipotecare, băncile de credit ipotecar, sistemul naţional de asistenţă socială, noul Cod vamal al României, cel privind camerele de comerţ şi industrie şi procedura insolvenţei. La jumătatea lunii septembrie, senatorii au început dezbaterile în plen asupra proiectului noului regulament, articolul privitor la posibilitatea revocării preşedintelui camerei superioare a Parlamentului determinând dezbateri lungi şi aprinse. Peste mai bine de o lună, plenul a trecut peste textul respectiv, votând apoi, în numai câteva ore, toate cele aproape 200 de articole ale regulamentului. Criza care a blocat săptămâni întregi procesul legislativ al Senatului, prin şedinţe interminabile şi sterile, a fost dezamorsată de o singură rundă de negocieri între reprezentanţii puterii şi cei ai opoziţiei. Articolul referitor la posibilitatea revocării preşedintelui camerei superioare a fost adoptat în varianta propusă de senatorii puterii. Grupurile PSD şi PRM au sesizat însă Curtea Constituţională, acuzând neconcordanţa dintre noua variantă a regulamentului şi legea fundamentală, şi au primit răspuns favorabil. Un alt proiect de lege care a deschis calea disputelor politice a fost cel privind statutul minorităţilor naţionale. Dezbaterile asupra acestuia au început, în Comisia juridică, înainte de vacanţa de vară şi s-au încheiat după jumătatea lunii octombrie, prin respingerea de către plen. Poziţiile diferitelor forţe politice faţă de adoptarea statutului minorităţilor naţionale s-au împărţit între interesul ca acesta să treacă de Senat fără dezbateri, deci să intre în procedura adoptării tacite, şi cel de a fi votat într-o formă amendată consistent. În cele din urmă, fiecare parlamentar a votat "cum i-a dictat conştiinţa", astfel încât, după eliminarea capitolului referitor la autonomia culturală, ceea ce determinat grupul UDMR să părăsească lucrările, respingerea proiectului a venit de la sine. Cea mai gravă problemă cu care s-au confruntat senatorii în procesul legislativ a fost absenţa la lucrările în plen. Şedinţa a fost suspendată, numai în sesiunea din toamnă, de patru ori din cauza lipsei de cvorum, preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, declarând că nu s-a mai confruntat niciodată cu această situaţie. Câteva proiecte de lege cu caracter organic, unele privind reglementări în domeniul social, au fost respinse în urma exprimării votului, din cauză că în sală nu erau destui senatori pentru a le susţine. În vederea rezolvării situaţiei, unii senatori au propus chiar sancţionarea pecuniară a colegilor lor cu multe absenţe nemotivate. Însă iniţiativa, în afara faptului că a generat noi dispute şi un şuvoi de declaraţii şi "înţepături" politice, nu a avut nici o finalizare, deoarece regulamentul nu permite tăierea indemnizaţiei în astfel de cazuri.
