Când banul public face cu ochiul
În primul rând, deşi la faţa locului s-au deplasat în mai multe rânduri atât preşedintele Băsescu cât şi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, modul în care s-au rezolvat problemele la Rădăuţi Prut a fost unul total inadecvat şi cu multă risipă financiară.
La Rădăuţi Prut s-a stabilit ca pentru sinistraţi, peste o sută de familii, să se construiască, din bani guvernamentali, câte o casă nouă formată din două camere şi o bucătărie, cu un holişor de acces. Constructorul a fost firma botoşăneană Victor Construct SRL patronată de Victor Mihalachi. Oricât a încercat constructorul să se încadreze în preţul de cost fixat de Guvernul Tăriceanu pe fiecare casă nu s-a reuşit decât ridicarea construcţiei şi acoperirea ei.
Tencuielile au rămas în sarcina proprietarului. Unii au sclipuit bani şi şi-au tencuit interioarele, rămânând cu exterioarele la roşu. Alţii nici atât.
Este de remarcat faptul că sinistraţii au manifestat o totală indiferenţă faţă de viitoarea lor locuinţă. Obişnuiţi să fie cazaţi la module, unde curentul electric şi apa au fost plătite de primărie, obişnuiţi să trăiască din ajutoare, mutaţi la casă s-au trezit că au de plătit cheltuielile de întreţinere aşa cum făceau şu la casa luată de ape. Numai că au început vociferările, voind să fie scutiţi de astfel de plăţi în continuare.
Sinistraţii au pe-al doilea an de când s-au mutat în noua casă, dar majoritatea nu şi-au făcut un gard de împrejmuire a proprietăţii, n-au săpat în jurul casei să-şi pună o legumă, cartierul arătând a pustiu, cu nişte case parcă aduse de undeva, dacă nu paraşutate (foto 1).
Nici Prefectura Botoşani, mai exact subprefectul David Şalgău, cel desemnat să se ocupe de construcţia caselor, nu s-a arătat interesată să se evite risipa de bani guvernamentali. Au fost construite 40 de case care nu sunt locuite. Proprietarii s-au dus pe la copii sau şi-au ridicat case pe vechile locuri. Corect ar fi fost ca banii aruncaţi pe casele acum pustii să le fi fost acordaţi lor ca despăgubiri. N-a interesat pe nimeni.
Culmea, în paralel cu casele construite de Guvern şi Mitropolia Iaşi a construit cu bani din sponsorizări zece case. Aceste case sunt mult mai arătoase, au mansardă, au fost tencuite interior-exterior şi văruite (foto 2). Casele sunt mult mai spaţioase decât cele ale Guvernului şi mai ieftine. Cum de s-a putut aşa, n-a interesat pe nici o oficialitate. Undeva, cineva a ciupit din banii guvernamentali. Nu s-au sesizat nici procurorii DNA, nici cei de la DIICOT, nici de la Poliţie.
Nici măcar risipa de sute de milioane de lei realizată pe construcţia a zece fântâni inutile, pentru că în zonă nu este apă, m-a interesat pe nimeni.
Ca o concluzie, la Rădăuţi Prut, deşi implicate cele mai înalte oficialităţi ale statului, dezorganizarea şi risipa financiară a
a predominat. Iar acestor factori perturbatori li s-a adăugat şi indiferenţa sinistraţilor, obişnuiţi cu pomana publică şi cu fel de fel privilegii, precum copilul corcolit de părinţi. O treabă ţigănească
Şi la Baranca s-au deplasat preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu, numai că aici construcţia de case pentru sinistraţi s-a derulat cu totul diferit faţă de Rădăuţi Prut . Cei afectaţi de inundaţii au fost 41 familii de ţigani. Ori, se ştie, ţiganii au un comportament total diferit de ak românilor. Ei sunt nepăsători, neobişnuiţi cu un trai prea civilizat, cu locuinţe moderne şi, în general, cu munca pe lângă casă.
Pentru ţiganii din Baranca ar fi fost mult mai nimerit ca să li se construiască casele şi să le fie predate la cheie. S-a ales varianta ca lor să li se dea materialele de construcţie, iar firma constructoare să primească manoperă suma de 140 milioane lei de fiecare casă ridicată. Cu gestionarea materialele de construcţie au apărut probleme. Ţiganii au clamat faptul că s-au furat multe dintre ele, arătând cu degetul spre firma constructoare, un anume Fănică Aparaschiţei, penticostal din Dorohoi. S-a afirmat că acest penticostal a ales să ridice casele pentru a-i atrage pe ţigani la cultul său. Cert este că mulţi ţigani sunt acum pocăiţi.
Primind materialele, ţiganii le-au folosit cum i-a tăiat capul. Cei mai cu cheag, au mai cumpărat materiale şi-au ridicat o casă mai mare. Cei necăjiţi au ridicat case micuţe, netencuite, compartimentându-le anapoda. Numai patru case s-au construit după proiectul tip, în rest fiecare casă arătând altfel.
Acum, ţiganii cu case noi, chiar dacă sunt neterminate, şi vor sta aşa mulţi ani de acum înainte, se mândresc, stând la poartă şi admirându-şi noua locuinţă. Ceilalţi îi invidiază şi se roagă la Dumnezeu să le inunde şi lor casele. Tare s-au bucurat în aceste zile când apele Prutului s-au revărsat din nou şi tare s-au întristat când au constatat că acestea nu mai năvălesc asupra satului ca în vara anului 2008.
La Baranca s-a furat, dar este greu de stabilit cât şi mai ales cine. Pentru că au furat şi cei puşi să gestioneze materialele, dar şi ţiganii unii de la alţii.
O concluzie tipic românească
Când vine vorba de banii publici, toţi cei aflaţi pe filieră caută să ciupească cât mai mult. Aşa s-a întâmplat şi cu banii guvernamentali sau din ajutoare destinaţi pentru sinistraţii din Rădăuţi Prut şi Baranca. Cei care s-au înfruptat din aceşti bani nu s-au gândit nicio clipă la cei năpăstuiţi, la neputinţa lor de a înţelege ce li s-a întâmplat.
Iar sinistraţii au aşteptat ca toate problemele lor să fie rezolvate de Guvern, de primărie, ei nevenind în întâmpinarea oficialităţilor cu vreo contribuţie. Au aşteptat totul de-a gata, şi pentru că n-a fost să fie aşa, acum reclamă în stânga şi-n dreapta.
Aşa arată Lumea lu Rotundu, iar cine va urmări vineri, 2 iulie, ora 17.00, pe Tv SOMAQX Botoşani reportajul intitulat O treabă ţigănească va putea înţelege mai bine din imagini ce s-a întâmplat la Baranca. Emisiunea se difuzează şi pe Internet, iar în reluare luni, 5 iulie, ora 10.00 şi marţi, 6 iulie, ora 21.00.
Ioan Rotundu
taxa bancară se va aplica undeva, cândva
