În loc să încurajeze lucrurile bine făcute Cei de la Protecţia Copilului caută noduri în papură

Aşa cum era de aşteptat, apariţia materialului intitulat Felicia Mihai este acuzată că vrea să distrugă un lucru bine făcut a încins spiritele printre angajaţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), sosirea noastră la faţa locului fiind aşteptată, cu ziarul pe masă, de întreaga conducere a unităţii. Încă din primele minute ni s-a explicat că toată lumea nu doreşte decât ca la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială Adăşeni să se facă într-adevăr îngrijire şi asistenţă socială în interesul persoanelor instituţionalizate acolo iar şedinţele de ergoterapie (terapie din muncă) să se desfăşoare în interesul persoanelor cu handicap dar fără ca această unitate să fie transformată într-o fermă de animale . Felicia Mihai, directorul DGASPC Botoşani, susţine că salariaţii de acolo nu îşi pot desfăşura activitatea conform atribuţiilor cu fişa postului deoarece, cu mic, cu mare, trebuie să muncească la ferma de animale, în livadă şi la grădina de legume. Din această cauză, ni se spune, asistaţii care nu sunt apţi pentru munca agricolă rămân nesupravegheaţi de personalul de specialitate, fiind nevoiţi să se ajute unul pe altul, atunci când cineva solicită ceva. Eu ştiu să fac asistenţă socială şi ştiu că o unitate de asistenţă socială nu trebuie să facă zootehnie. Din această cauză, trebuie redus numărul de animale al fermei de acolo până la nivelul la care numai persoanele desemnate de ergoterapeut se vor putea ocupa de munca la fermă, nu şi ceilalţi asistaţi sau cadrele medicale. Numai în ziua în care am fost eu acolo, cei peste 90 de asistaţi erau supravegheaţi de 4 infirmieri, celelalte 22 de persoane care semnaseră fişa de pontaj fiind la munca câmpului sau la fermă , afirmă Felicia Mihai. Susţinând, la rândul său, programul de diminuare a capacităţii zootehnice de la centrul din Adăşeni, Doina Nacu, auditor în cadrul Compartimentului Audit Public Intern, a încercat să ne convingă că, pe baza datelor constatate de unitate şi a situaţiei asistaţilor incluşi în programul de ergoterapie, s-a constatat că din totalul de 42 de asistaţi care pot lucra, numai 10 îşi pot desfăşura activitatea la sectorul zootehnic, fără supraveghere , datele fiind furnizate chiar de medicul unităţii. În acest sens, ne-a fost oferită o copie după Raportul de Audit al DGASPC, întocmit în luna mai 2005, după evaluarea activităţii, pe primul trimestru, a Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Socială. După definirea terapiei ocupaţionale ca o muncă sau ocupaţie uşoară, atractivă, relaxantă şi recreaţională recomandată şi supravegheată de medic în scop terapeutic şi prin care se caută sustragerea persoanelor de la starea de suferinţă , raportul indica diversificarea acestor activităţi şi restrângerea sectoarelor zootehnice existente la CIA Adăşeni, unde sectorul este format din circa 100 de porci şi 300 de oi . Ca motivaţie, se specifică faptul că din situaţia celor incluşi în programul de ergoterapie, doar 10 persoane asistate pot participa la activităţile desfăşurate în cadrul sectorului zootehnic, dintre care unele necesitând supraveghere . Odată stabilit acest aspect, Mariana Ichimov, directorul executiv adjunct al DGASPC, a ţinut să ne spună că bugetul pentru Protecţia Copilului este format din surse separate de cel al Protecţiei Adulţilor şi nu pot fi făcute transferuri dintr-un fond în altul. Apoi ni s-a explicat că, în pofida afirmaţiilor referentului Dănuţ Câşlaru, referitoare la economiile făcute direcţiei prin utilizarea judicioasă a fermei de animale a centrului, lucrurile nu stau chiar aşa, unitatea fiind preluată, la începutul anului 2005, cu datorii de 805 milioane lei, rezultate în urma alimentelor achiziţionate anul trecut de unitate . Prezent la discuţia purtată, Dumitru Flămânzeanu, şeful centrului de la Adăşeni, ne-a explicat că datoriile provin de la alimentele procurate pentru perioada sezonului rece a anului 2004. Deoarece Consiliului Local Avrămeni, de care a aparţinut unitatea până la începutul acestui an, i s-a diminuat bugetul comunal cu circa 1,3 miliarde, ca dobânzi bancare pentru drumul construit de SAPARD, acest lucru a afectat bugetul pe care trebuia să-l primim, aşa că, deşi prevăzuţi la cheltuieli, banii nu au mai ajuns la noi , ne-a spus Dumitru Flămânzeanu. Intervenind din nou în discuţie, Felicia Mihai ne-a spus că măsurile luate la centrul de la Adăşeni nu urmăresc decât îmbunătăţirea condiţiile de viaţă ale beneficiarilor de acolo şi găsirea unor soluţii cât mai bune pentru a le face celor de acolo viaţa mai uşoară, pe lângă nevoile de bază urmând să ne ocupăm şi de recuperarea celor care mai pot fi recuperaţi . La ora actuală, la unitatea din Adăşeni se află în derulare două proiecte, unul vizând construirea unei baze de recuperare şi tratament iar celălalt extinderea şi modernizarea spaţiilor de cazare şi asistenţă sanitară. Deocamdată aspectul general este auster, cazon, dar după terminarea proiectului vor fi mai puţin asistaţi în camere, fiecare va avea un locuşor al lui, pentru că pentru cei mai mulţi dintre ei centrul este singura lor casă. Nu dorim să distrugem ce s-a făcut bun până acum şi vom continua să facem mai mult pentru ei, fără să fie necesară întreţinerea unei gospodării anexe cu atât de multe animale. Nu se pune problema diminuării numărului de angajaţi cu atât mai mult cu cât, atunci când se vor crea locuinţe protejate, va fi nevoie de tot personalul actual , ne-a mai spus în final Felicia Mihai, neuitând să menţioneze că nu este supărată de sesizarea care ne-a fost adusă la cunoştinţă deoarece tot timpul când apare o schimbare în structură se manifestă o rezistenţă din partea unor persoane care nu apreciază noul sistem şi care se simt deranjate. Rămâne ca viitorul să confirme cine a avut într-adevăr dreptate şi dacă măsurile luate au fost într-adevăr necesare . Rămâne de văzut dacă oportunitatea creării de locuinţe protejate, prevăzute cu ateliere de lucru, club de petrecere a timpului liber şi capelă pentru rugăciune va fi mai bine primită de asistaţii de la Adăşeni decât cea actuală, care oferă cel puţin o realitate concretă: mâncarea este suficientă, săţioasă şi foarte gustoasă. Iar ieşitul la muncă, în grădină sau la ferma de animale, este pentru toţi cei de acolo - Iartă-mă Doamne! - al naibii de distractiv. (Gabi GOMBOŞ)