Din păcate, astăzi, folclorul se fură pe faţă
Sandu Dumbravă şi-a început activitatea de artist profesionist în anul 1960, în cadrul Ansamblului Folcloric “Ciprian Porumbescu” din Suceava, unde activa alături de Sofia Vicoveanca, de Traian Straton şi de apreciatul dirijor George Sârbu. Primele înregistrări la Radio Bucureşti au fost făcute în anul 1963, “cu mari emoţii şi mari bucurii pentru că atunci trebuia să baţi la nenumărate uşi ca să-ţi fie aprobate textele”. Multe dintre înregistrările acestei perioade au devenit între timp şlagăre extrem de difuzate la radio, cele mai solicitate fiind “Din Suceava la Humor”, “Aseară şi alaltăseară” şi “Poftiţi gospodari la noi”. În paralel, în toată această perioadă, Alexandru Dumbravă şi George Sârbu au continuat să străbată Moldova şi Bucovina, culegând folclor şi diversificându-şi repertoriul. “Îmi pare rău că astăzi nu se mai fac culegeri de folclor, ci se fură pe faţă. Nu contează că noi am muncit ani de zile ca să aducem o melodie la stadiul în care să poată fi uşor reţinută şi interpretată. Vine un solist sau o solistă, ţi-o ia şi îl vezi cu ea la televizor, deşi nici nu ştie de unde vine piesa aia”, susţine interpretul. De la debut şi până la evenimentele din decembrie 1989 Alexandru Dumbravă a participat la mii de spectacole, dar numărul lor nu îl poate nici măcar estima. Fiind artişti profesionişti, cu atestate în regulă, iar instituţiile muzicale cu care colaborau având regim de autofinanţare, străbăteau ţara de la un capăt la altul, fiind zile în care aveau şi câte 2-3 spectacole, ajungând la circa 450 de spectacole pe an. Partenerii de scenă erau mereu alţii dar şi astăzi solistul îşi aminteşte cu plăcere de apariţiile scenice alături de Ioana Radu, Maria Tănase, Rodica Bujor şi Mia Braia sau alături de marele dirijor Victor Predescu.
Bucovina, mină de aur pentru invitaţii lui Ceauşescu
În cea de-a doua jumătate a anilor ’60, Alexandru Dumbravă şi-a trecut în cont şi primele apariţii la televiziune, în urma succesului înregistrat fiind desemnat să reprezinte, timp de 3 ani, Moldova. Cântecele sale au început să apară pe disc, mai întâi fiind editate patru discuri mici, format EP, şi ulterior două discuri mari, format LP. În anul 1970 a cunoscut-o pe actuala sa soţie Viorica Gălan, alături de care a început să cânte şi să înregistreze, şi tot în acest an tânăra familie s-a stabilit la Botoşani. Solistul a continuat să activeze cu Ansamblul “Ciprian Porumbescu”, alături de care a concertat în anii ’70 în toate ţările socialiste şi tot în această perioadă a început să fie invitat să cânte la recepţiile oficiale organizate de mai marii zilei. “Bucovina era o veritabilă mină de aur pentru invitaţii lui Ceauşescu şi după ce vizitau mănăstirile, seara, toţi se retrăgeau la Casa de Oaspeţi din Suceava, unde se stătea la masă şi se asculta muzică populară. Cred că în anii aceia am cântat de peste 20 de ori în faţa soţilor Ceauşescu şi a invitaţilor acestora, dar am avut deosebita plăcere să îmi dezvălui talentul şi în faţa altor invitaţi de marcă, precum miliardarul Rockefeller, regina Beatrice a Olandei sau şahinşahul Iranului”, îşi aminteşte solistul.
Spectacole de ţinută cu Corbu şi Şarona printre spectatori
Alexandru Dumbravă susţine că niciodată nu s-a simţit emoţionat când a cântat în faţa primei familii a ţării, Nicolae Ceauşescu fiind un mare admirator al folclorului şi mai ales al romanţelor şi cântecelor vechi. Piesele sale preferate erau “A venit aseară mama”, ”Mă dusei să trec la Olt” şi mai ales “Radu mamei” dar surprinzător era faptul că ştia la perfecţie versurile cântecelor în variantele lor originale, nu în cele “şlefuite” de ansamblurile şi soliştii “Epocii de Aur”. “Ceauşescu nu era om rău, bea şi el un pahar de vin ca toată lumea şi nu sărea niciodată peste cal. Stăteau câinii lui Ceauşescu, Corbu şi Şarona, sub scaunele lor, nu mişcau, nu ciuleau decât urechile dar erau cu ochii pe noi. Elena Ceauşescu era cea mai severă, mereu avea ceva să-i reproşeze soţului ei în timp ce Nicuşor stătea cuminte în spatele lor şi când îi venea rândul, recita poezii de Eminescu. Cântam odată “De-ar fi mândra-n deal, la cruce” şi Ceauşescu m-a oprit şi mi-a zis “vezi că ai greşit, nu e notarul în text, e pretorul” şi când am verificat textul originar, mai târziu, am aflat că aşa era. Respecta foarte mult artiştii şi niciodată nu l-am văzut mâncând în timp ce noi cântam. Aveam masa noastră, dar niciodată nu făcea diferenţa intre invitaţii săi şi noi. Ce serveau dânşii, serveam şi noi, la protocol”, îşi aminteşte Alexandru Dumbravă.
A cântat pentru toate partidele, dar la nevoie nimeni nu l-a ajutat
După 1989, au început şi colaborările cu botoşănenii, timp de aproape 10 ani solistul activând în paralel în ansamblurile “Datina” din Botoşani şi “Ciprian Porumbescu” din Suceava, alături de care a străbătut Olanda şi Spania, a luat “Toporaşul de aur” la festivalul din Zakopani, Polonia şi “Marele Premiu” la cel din Calabria. “Lui Ion Iliescu i-am cântat în timpul campaniei electorale, chiar în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor din Botoşani, iar pe soţia mea a invitat-o la dans şi au făcut câţiva paşi. Am cântat în ultimii 15 ani pentru toate partidele, şi pentru pesedişti şi pentru ţărănişti şi pentru liberali, dar când am avut nevoie de un ajutor financiar mai substanţial, pentru editarea unui CD, toţi s-au făcut că plouă. Am uitat însă de toate problemele anul acesta când, în faţa a 7.000 de oameni, am fost făcut “Cetăţean de Onoare” al municipiului Suceava, gest prin care mi s-au recunoscut oficial cei 40 de ani de activitate în slujba folclorului. Regret că unele persoane din conducerea judeţului nu apelează la un calificat în meserie, care ar putea să ridice şi mai mult nivelul muzicii locale. Am studiat canto cu cei mai mari specialişti ai vremii şi continui şi acum să pregătesc solişti, dar fac acest lucru la mine acasă, deoarece în Botoşani nu am un spaţiu unde să pot repeta”, ne-a mai spus solistul botoşănean. Deşi aşteaptă să fie solicitat mai mult de cei care conduc destinele culturii botoşănene, Alexandru Dumbravă continuă să facă ceea ce învăţat cel mai bine: să culeagă, să descopere talente şi să cânte folclor. În anul 2003 a înfiinţat Ansamblul Folcloric “Dumbrava” alături de care a editat deja un CD şi a avut mai multe apariţii televizate, care au lăsat o bună impresie. Iar anul viitor va da autografe pe prima sa carte, o culegere de folclor intitulată sugestiv “Cântecele dragi inimii mele”, pentru care a semnat deja contract cu o editură. “Este o voce deosebită, un tenor cu un registru foarte întins şi cu un repertoriu bogat, care include piese din toate zonele ţării. Am colaborat cu Sandu Dumbravă aproape 10 ani în condiţii foarte bune, am fost şi în străinătate împreună şi chiar în 1998 am concertat în Iordania. Suntem dispuşi să colaborăm oricând cu el ba, mai mult, am auzit că şi Rapsozii Botoşanilor doresc să îl invite să cânte împreună la nişte spectacole mai deosebite”, ne-a spus în final Costică Lupu, dirijorul Ansamblului “Datina”. (Gabi GOMBOŞ)
Ioan Rotundu
