Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   
Marţi: 9 August 2011

Evenimente
Editorial
Horoscop
Umor
Gastronomie
Comentarii
Caricaturi
Remember
Lumea lui Rotundu

1 EURO = 4.5950 lei
1 USD = 3.8316 lei


Număr accesări
Astăzi:
14686
De la 07 Ianuarie 2003
53464119

Puhoaiele se retrag, rămân nenorocirile


Iar m-am deplasat de-a lungul Prutului, de la intrarea în ţară şi până în zona Miorcani, comuna Rădăuţi Prut. La Oroftiana, loc de unde Prutul s-a pus pavăză între fraţi până la vărsarea în Dunăre, după cum a fost vrerea lui Stalin şi a semnatarilor Tratatului Ribentrop – Molotov, apa era burzuluită, dar malurile înalte au protejat localitatea. Doar vreo 230 ha au fost inundate, din care 80 ha pădure iar restul păşuni şi fâneţe. Vreo 80 de căpiţe cu fân abia adunat au fost luate la vale. Viceprimarul comunei Suharău, Viorel Dănilă crede c㠄Debitul Prutului a fost mai mare ca la inundaţiile din 1969. Încă vreo 30 cm dacă mai creştea, intra apa în Oroftiana şi nu mai putea fi stăvilită”.
Viceprimarul a rostit nişte vorbe a căror noimă aveam s-o aflu mult mai târziu. Cică apele Prutului „au bolborosit, s-au burzuluit şi înfuriat ucraineşte”. Adică puhoiul a venit din Ucraina, fără ca autorităţile române să fie informate.
La primăria Hudeşti nu l-am găsit pe primarul Viorel Atomi. Era la Baranca, sat peste care apele Prutului au năvălit în crucea nopţii. Am pornit spre Baranca pe drumul de hotar. De pe vârful dealului care străjuieşte satul se putea vedea în vale o mare de apă, cu pâlcuri verzi şi acoperişuri de casă. Venea un miros de baltă, de bâhlit. Apa n-a făcut diferenţă între românii din Baranca şi ucraineni. A inundat tot ce i-a ieşit în cale, dincolo, la ucraineni, jalea fiind mult mai mare ca la noi.
Pe primar l-am găsit în zona inundată a satului. De joi s-a mutat, la propriu, în Baranca şi a dormit, când a avut câte un răgaz, în maşină. Pagubele sunt mari. Din cele 56 de case aflate sub apă de trei zile, opt s-au prăbuşit. Chirpicii şi paianta s-au muiat, iar zidurile s-au prăbuşit odată cu acoperişul. Se aşteaptă să mai pice şi altele, mai ales că apa nu dădea semne să scadă, ci mai crescuse cu vreo doi cm. Sub ape se mai aflau 750 ha, 400 arabile şi 350 fâneţe.
Greul de abia de acum va veni. Evacuaţii din cele 56 de case au fost iniţial cazaţi în şcoală. Dar apele au năvălit şi aici. Acum s-au cazat pe la cunoştinţe. S-au primit ajutoare, dar ele nu rezolvă fondul problemei. Probabil vor mai veni, în special de la Biserica Adventistă şi Penticostală, că satul este în majoritate format din familii care aparţin acestor culte.
Primarul era înconjurat de jandarmi şi angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, despre care a avut numai cuvinte de laudă. În rest, nici un şef de la judeţ, nici un politician şef de partid, nici un parlamentar, nici un candidat la parlamentarele din toamnă nu şi-au murdărit pingelele la pantofi în noroiul de pe uliţa principală a satului Baranca, jumătate aflată sub ape. Au trecut pe aici, în zilele anterioare, subprefectul David Şalgău, preşedintele CJ Mihai Ţâbuleac, cei doi vicepreşedinţi: Conţac şi Ţurcanu. Dintre parlamentari doar liberalul Liviu Câmpanu a trecut, aducând ceva ajutoare. Prefectul interimar Mihai Elvădeanu şi-a păstrat pantofii curaţi, preferând să ia act de situaţie aşezat comod în fotoliul de la Botoşani.
Atomi nu numai că era obosit, dar şi îmbătrânit parcă.
De joi primăria a rămas de izbelişte, iar el n-are viceprimar, pentru că nu s-au înţeles consilierii locali între ei pe cine să aleagă. Azi, mâine apele se vor retrage. Cei a căror case au fost mai rezistente, vor avea de deschis o poartă. Dar ce va face cu cei a căror case s-au prăbuşit, cu cei a căror culturi, aflate sub apă, sunt compromise iar ei nu mai au mâncare pentru la iarnă. Şefii de la judeţ, în special de la Prefectură, au promis ajutoare. Dar nu ştie când le va primi, pentru că oamenii au mare nevoie de ele acuma, au ajuns la limita răbdării. Însă teama cea mai mare a primarului este alta. El este primar social-democrat iar Prefectura, CJ-ul sunt controlate de alte partide. Ştie din experienţă că la împărţirea fondurilor, ori va fi „uitat”, ori i se va da foarte puţin. Aşa că se întreabă, aproape ca robotul, ce vină au aceşti năpăstuiţi ai apelor că el este primar în opoziţie?
Am mai reţinut de la primar că apele Prutului n-au fost niciodată aşa de umflate. Ceva s-a întâmplat, acolo, în Ucraina iar consecinţele se văd la noi. E drept, apa n-a făcut diferenţă şi a inundat ambele maluri ale Prutului.
L-am lăsat pe primarul Atomi, care tocmai primise noi informaţii. Jandarmii şi cei de la ISU au salvat 180 de cai şi vaci, 2.200 de oi, 2.300 de păsări şi inventariaseră 150 de fântâni colmatate. Ne-am dus spre Păltiniş, cu speranţa că vom putea ajunge în Rădăuţi Prut.
Costel Romanescu, primarul Păltinişului, era plecat cu ajutoare la Rădăruţi Prut. Apele n-au inundat locuinţe, ci doar 250 ha de culturi, în special porumb şi soia. Ne-am interesat de situaţia lucrărilor de îndiguire în zona Horodiştea, unde apele Prutului au rupt din pământul românesc, creând o insulă de peste 100 ha, ajunsă peste noapte în proprietatea Republicii Moldova. Inginerul de la cadastru a fost de părere că din toată lucrarea de îndiguire s-a ales praful. Adică cele peste 50 miliarde lei vechi investite să oprească erodarea malului românesc s-au dus pe apele Prutului. Ne-a mai spus inginerul că insula este sub ape iar animalele sălbatice: porci mistreţi, căprioare, iepuri, vulpi înecate. Vom afla dimensiunea adevărată a pagubelor după retragerea apelor în matca lor.
La Rădăuţi Prut n-am putut ajunge prin Rediu, drumul naţional fiind sub ape ca şi localităţile Rediu şi Rădăuţi Prut. Un ocol de vreo 25 km prin Viişoara şi Coţuşca ne-a permis să ajunge la Rădăuţi Prut, venind din est. Aici dezastrul avea dimensiuni greu de imaginat.
Apele, venite în plină noapte, au ocupat mai întâi porţiunea dintre podul Lipcani şi baza satului Rădăuţi Prut. Apoi au urcat rapid, intrând în sat şi inundând primele case. Au fost inundate: punctul de trecere frontieră, şcoala, primăria nouă şi multe, multe case. Stâlpii de telefonie şi de la reţeaua electrică mai aveau afară din apă doar vreun metru.
Panică, deznădejde şi furie la adresa autorităţilor, cam asta era atmosfera la Rădăuţi Prut, ieri, în jurul orelor 14.00. În incinta fostului SMA, aflat mai în deal, s-au amenajat corturi pentru sinistraţi, de prim ajutor, de depozitare a alimentelor primite drept ajutor. Datele erau confuze. Se vorbea de peste o mie de case afectate, vreo 700 încă sub ape şi vreo 40 dărâmate în totalitate. Primarul Viorel Nichiteanu, nou ales, era ca-n tranşă. Tocmai sosise la faţa locului ministrul Internelor, Cristian David şi cel al Muncii, Paul Păcuraiu. Roiau în jurul miniştrilor consilierul Sorescu, şeful ISU, col. Anton, vicepreşedintele CJ Ţurcanu. Stăteau şi priveau de la distanţă, curioşi ca şi restul adunăturii de gură cască, Viorel Ciobanu – inspector şef în Construcţii şi Pavel Rusu, inspectorul general IŞJ care, oricum, n-avea cum ajunge la şcoala aflată sub ape. Nu lipseau şi cetăţenii turmentaţi, gata să provoace câte un scandal, ca să atragă atenţia presei şi a oficialităţilor.
Sinistraţii erau furioşi că de la primărie n-au fost anunţaţi în timp optim pentru a se putea evacua şi salva din bunuri. Şi-au vărsat furia pe cei doi miniştri, care au avut prezenţa de spirit să nu jărească focul furiei, încercând să manifeste cât mai multă înţelegere şi compasiune. Numai că aceste două alinări de rang ministerial nu ţin de mâncare pe la iarnă, de adăpost, de a reveni la o viaţă normală.
Nici pe la Rădăuţi Prut n-au dat parlamentarii. Doar liberalul Liviu Câmpanu, care a adus ajutoare estimate la peste un miliard de lei. Inclusiv primarul Târzioru, de la Săveni, a trimis ieri un camion încărcat cu săpun, detergent, pungi de plastic pentru ambalare alimente, apă minerală.
După ultimele informaţii de aseară, apele au început să se retragă. Miniştrii au plecat şi ei. Autorităţile judeţene răsuflă uşurate, poate nici ele nu ştiu de ce. Politicienii îşi fac pe mai departe planuri pentru alegerile parlamentare din toamnă, planuri care nu le-au permis să dea o raită prin locurile inundate. Vor rămâne sinistraţii în nenorocirea lor şi cu speranţa că numai Dumnezeu îi va ocroti pe la iarnă, pentru a nu îngheţa de frig şi crăpa de foame. Nici jurnaliştii cu aere de vedete naţionale, care ieri la Rădăuţi Prut se înfoiau de parcă erau buricul pământului, nu vor mai da prin aceste locuri, pentru că partea senzaţională a evenimentelor s-a consumat.
Noroiul şi mâlul lăsate în urmă de apele Prutului nu diferă cu nimic faţă de starea sufletească a guvernanţilor, a clasei politice, care de ani şi ani promit măsuri de prevenire a inundaţiilor, dar n-au făcut nimic în acest sens. Dramele celor care şi-au pierdut munca de-o viaţă, morţii de sub zidurile caselor prăbuşite, înecaţii nu le aduc prosperitate, ci le provoacă silă şi dispreţ că trebuie să se prefacă afectaţi de astfel de necazuri. Şi iar sunt nevoit să închei cu dictonul latin: „Vae victis!”
29.07.2008

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]
 

  
Horoscop
Bancul zilei
Caricatura zilei
Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!
Vasile Voloseniuc - handicapat Candesti 5.03.2011. - video
Marea agonie!
Ioan Rotundu
Primul semn de slăbiciune
Ioan Rotundu
Harbuji muraţi, dar nu oricum
Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi

Blogul lui Rotundu
Arhivă

Contact: [email protected]
Telefon: 0745 544 745

Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!