„Consiliul Unirii este o organizaţie de larg consens naţional, care îşi propune să continue efortul Consiliului Naţional al Unirii, fondat la 1 decembrie 1991, ca act de voinţă al unui grup de parlamentari de la Chişinău şi Bucureşti, şi care se declară deschis persoanelor fizice, partidelor politice, asociaţiilor, fundaţiilor şi altor entităţi ale societăţii din întreg spaţiul românesc de pe ambele maluri ale Prutului, precum şi din comunităţile româneşti existente în toată lumea”, susţin autorii Declaraţiei.
Potrivit lor, Consiliul Unirii va promova ideea unităţii naţionale româneşti şi va depune eforturi pentru a convinge guvernanţii de la Chişinău, de la Bucureşti şi factorii politici decidenţi din Vest că această unitate românească înglobează şi interesele strategice ale lumii euroatlantice.
200 de ani de la anexarea Basarabiei
„Anul 2012 este un an simbolic – se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. Noi, cei care pledăm pentru revenirea teritoriilor istorice româneşti la Patria-mamă România, vrem să le redăm conaţionalilor încrederea că viaţa lor, împreună cu fraţii români, va fi una bună, sigură, iar copiii lor vor avea un viitor demn”, se mai spune în Declaraţie.
Printre semnatarii Declaraţiei de constituire a Consiliului Unirii sunt Mircea Druc, Ilie Ilaşcu, Alexandru Moşanu, Vladimir Beşleagă, Mihai Patraş, Val Butnaru, Valentina Butnaru, Vitalia Pavlicenco, Constantin Tănase, Mircea Rusu, Ştefan Maimescu, Eugenia Duca, Ion Mărgineanu, Lidia Dicusar, Marin Beleuţă, Valentin Dolganiuc, Anatol Vidraşcu, Oleg Brega, Vasile Sajin, Tudor Negru ş.a.
Alexandru Moşanu: „Avem temeiuri juridice”
Preşedintele primului Parlament al Republicii Moldova, Alexandru Moşanu, a subliniat faptul că există temei juridic pentru a înfăptui Unirea. „Iniţiativa noastră are şi temeiuri juridice solide. Mă refer la actele legislative pe care Parlamentul R. Moldova le-a adoptat în legislatura anilor 1990-1994.
Acele acte prevăd că românii din Basarabia fac parte din spaţiul românesc, că sunt parte a naţiunii româneşti. Există avizul din 23 iunie 1990 în care se cere anularea consecinţelor juridice ale pactului Ribbentrop-Molotov. Dar temeiul cel mai important îl găsim în Declaraţia de independenţă din 27 august, în care se vorbeşte despre unitatea noastră naţională şi despre aspiraţiile noastre europene. Dar avem şi actul din 1920 în care patru puteri de nivel mondial au spus că „actul unirii Basarabiei cu România este justificat”, a subliniat Moşanu. „Încercăm să aducem toţi unioniştii într-o structură care să contribuie la sensibilizarea populaţiei privind reîntregirea neamului românesc”, a spus membrul Consiliului, Vitalia Pavlicenco.
Vadim VASILIU, Jurnal.md
Declaratia Consiliului Unirii, adresata Guvernelor Europene si Comunitatii internationale
Pe data de 29 februarie 2012 a avut loc la Chisinau sedinta de constituire a Consiliului Unirii – o miscare populara a romanilor din intreaga lume, avand ca scop reafirmarea si refacerea integritatii statului si poporului roman intre aceleasi granite.
Consiliul Unirii isi propune sa readuca in memoria comunitatii internationale, tragedia poporului roman, obligat sa traiasca separat ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, condamnat de intreaga lume, inclusiv de Guvernul Rusiei.
Astazi, la 72 de ani de la ocuparea partii de Est a Romaniei, prin invazia sovietica din 1940, consideram ca romanii au platit si au suferit mult prea mult, fiind supusi genocidului provocat de trupele invadatoare, in urma caruia au pierit peste 1 milion de romani, si a unei politici de schimbare programata a structurii populatiei – actiuni care pot fi calificate drept crime impotriva umanitatii.
Romanii se gasesc si astazi in situatia in care s-a aflat poporul german, nevoit sa traiasca separat prin niste granite artificiale.
Consiliul Unirii doreste vindecarea ranilor lasate de ocuparea teritoriului dintre Prut si Nistru, dar considera ca poporul roman are dreptul sa revina intre granitele aceleiasi tari, granite care astazi nu mai corespond nici realitatilor istorice, ce decurg din destramarea URSS, nici intereselor comunitatii internationale.
La granita de Est a Europei, Republica Moldova, lipsita de orice fel de resurse, cu o populatie debusolata, cu ramasitele unei armate de ocupatie pe o parte a teritoriului sau, nu este capabila sa-si stabilizeze situatia interna, nu-i capabila sa-si asigure si sa-si restabileasca integritatea teritoriala, iar, din punct de vedere economic, a devenit una dintre cele mai sarace tari de pe continent.
De aceea, Consiliul Unirii face apel la guvernele dumneavoastra sa sprijine procesul de unificare al poporului roman, sa inteleaga faptul ca numai o Romanie reunificata poate asigura lichidarea unuia dintre focarele de instabilitate regionala si poate asigura dezvoltarea economica omogena a regiunii de Est a Europei, in acelasi mod in care intregirea Germaniei a condus la crearea unui adevarat motor economic in Europa Centrala.
Consiliul Unirii
2 Martie 2011