După ce, la sfârşitul anului trecut, am urmărit stadiul în care se află construcţia şcolilor finanţate de Banca Mondială în localităţile din partea de nord vest al judeţului, în ultima săptămâna am încercat să aflăm acelaşi lucru vizitând câteva instituţii de învăţământ şi comune din partea de nord-est a zonei Botoşanilor. Din păcate, cam peste tot am întâlnit aceeaşi situaţie şi anume: şcoli neterminate deşi ar fi trebuit să fie predate la cheie încă din toamnă, constructori care îşi pasează responsabilitatea de la unul la altul, lucrări începute cu un partener şi terminate cu altul, etc. În comuna Hăneşti, lucrurile par să stea ceva mai bine, reprezentanţii autorităţilor locale fiind interesaţi în primul rând de finalizarea lucrărilor la cele două unităţi şcolare începute, în care vor învăţa peste 200 de elevi, chiar dacă termenul prevăzut iniţial a fost depăşit. Este vorba de unitatea din satul Borolea (4 săli de clasă) care va asigura pregătirea copiilor din localităţile Sarata şi Borolea, şi de şcoala din Hăneşti (5 săli de clasă) de care vor beneficia copiii din Slobozia, Hăneşti şi Moara Jorii. În acelaşi context poate fi amintit şi proiectul de modernizare a Şcolii Generale Hăneşti, unde se va repara acoperişul, se vor construi grupuri sanitare şi se va instala o centrală termică pe combustibil solid. În schimb, la Dobârceni, lucrurile stau cu mult mai rău, infrastructura şcolară având nevoie urgentă de serioase îmbunătăţiri. Din cele trei şcoli finanţate prin proiectul Băncii Mondiale în localităţile Bivolari (2 săli de clasă), Cişmăneşti (2 săli de clasă) şi Murguţa (4 săli de clasă), nici una nu este gata, deşi toate ar fi trebuit să fie oferite elevilor încă din toamnă. Şcolile nu au fost date în folosinţă nici până acum şi cu toate că, după renegocierea contractului cu constructorul, a fost stabilit un nou termen final, la 31 martie, eu nu cred în el. Trebuie făcute serioase finisări interioare, lambriurile din săli şi de pe holuri nici măcar nu sunt montate, trebuie aranjată instalaţia electrică şi instalată centrala termică. Marea problemă este că la fiecare şcoală lucrează câte 3-4 firme, una începe lucrarea, alta toarnă fundaţia, alta face acoperişurile sau montează lambriurile, că nu mai ştim nici noi câteodată cu cine să stăm de vorbă, susţine Radu Livinschi, viceprimarul comunei Dobârceni. La sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean, am încercat să stăm de vorbă cu inginerul Gheorghe Pleşca, cel care se ocupă din partea instituţiei de construirea şi introducerea în circuitul învăţământului primar al şcolilor finanţate de programul Băncii Mondiale, dar nici de această dată nu am reuşit să-l găsim (şi este cam a cincea oară în acest an când facem acest demers). În schimb, de la colegii dânsului de birou, am aflat că situaţia nu este aşa de gravă precum se vorbeşte. Este normal să mai existe şi disfuncţionalităţi, în contextul în care se lucrează la nu mai puţin de 89 de şcoli şi din cauza vremii nefavorabile s-au mai decalat termenele. Practic, în zilele acelea cu ger cumplit nici nu s-a putut lucra şi nici nu s-a putut face aprovizionarea. După câte ştim noi, s-au stabilit termene noi, oamenii au promis că vor trage tare să recupereze timpul pierdut şi cum ştiu că ele se ridică destul de repede, vor putea fi inaugurate cel târziu la sfârşitul lunii aprilie sau la începutul lunii mai. Pe de altă parte, reprezentanţii Consiliului Local Dobârceni susţin, dar fără a-şi proba cu ceva afirmaţiile, că pe spatele ridicării acestor şcoli s-au făcut afaceri grele cu materiale de construcţie, deci este normal ca lucrările să fie întârziate. Chiar suntem şi noi curioşi să le vedem odată gata. În ceea ce ne priveşte, vom încerca să lămurim lucrurile cu expertul în construcţii Aurel Murariu, în sarcina căruia intră monitorizarea tuturor lucrărilor şcolare finanţate prin Banca Mondială. (Gabi GOMBOŞ)