Sâmbătă, de pomenirea morţilor, s-au adunat cu mic, cu mare, aproape toată suflarea din satele comunei: Sadoveni, Flondura, Zahoreni şi Liveni pentru a-i comemora pe ostaşii infanterişti ucişi pe malul Prutului în 1944, pe 26 martie, de gloanţele armatei sovietice. „Erau detaşaţi într-o tranşee pe malul Prutului şi păzeau să nu treacă armata sovietică. La acea vreme, între Iorga şi Manoleasa Prut exista un pod, şoseaua care făcea legătura între Basarabia şi România”, a precizat profesorul Petrică Aivăncesei din satul Liveni, locul unde s-a desfăşurat manifestarea.
Ostaşii sovietici au trecut în cele din urmă podul, luându-i prin surprindere pe români. „Soldaţii români au încercat să părăsească tranşeele şi să fugă din faţa gloanţelor, dar au fost măcelăriţi. Doi au fost împuşcaţi separat în grădinile unor cetăţeni, iar 9 au fost împuşcaţi în tranşee. După ce au fost ucişi, corpurile au fost strânse de către câţiva cetăţeni din Liveni, care i-au înmormântat într-o groapă comună pe malul Prutului”, mai povesteşte profesorul Aivăncesei.
La un an de zile au fost mutaţi şi îngropaţi în cimitirul satului. După cum spun şi martorii oculari care au participat direct la înmormântarea lor: Ion Rotaru, Ilie Pârnac, Toader Herghelegiu şi Ion Cireş.
„Aveam nouă ani pe atunci. Tatăl meu, împreună cu alţi oameni i-a îngropat. Autorităţile au hotărât să deshumeze corpurile, au fost puşi în sicrie şi li s-a făcut înmormântare creştinească în cimitirul satului”, ne lămureşte Toader Cireş. Locul de veci poartă denumirea de Mormântul Eroilor fiindcă mare parte din cei 11 soldaţi, cât spun localnicii că se odihnesc întru eternitate în acel mormânt, nu au o identitate.
„Cimitirul era pădure. Împreună cu oamenii din Liveni am făcut curăţenie generală cu două săptămâni înainte. De aici ne-a venit ideea să facem ceva pentru eroi, că nu-i băga nimeni în seamă. O slujbă de pomenire aşa cum se obişnuieşte la noi, la români”, a precizat la rândul său, Sandu Boroleanu.
Slujba de pomenire a fost oficiată de un sobor de patru preoţi, după care s-a dat dezlegare, potrivit tradiţiei, la sarmale şi colaci. „Azi le-a venit şi ziua lor să-i pomenească”, a spus Maria Lişman, ştergând discret cu colţul broboadei o lacrimă pentru cei ce nu au avut parte acum 64 ani de o slujbă de înmormântare creştinească şi de cineva care să-i jelească. „Pentru ăştia trebuie să plângi, că n-are cine”, a completat Natalia Nechifor. Acestea au fost aspectele care au dat imaginea pozitivă evenimentului, căci scopul adevărat al organizării, potrivit unor voci locale, politice şi neutre, a fost unul stric politic. Orice creştin ştie că de la intrarea în Postul Mare al Paştilor şi până la începerea deniilor, fiecare sâmbătă este dedicată pomenirii morţilor. În ce priveşte cinstirea memoriei Eroilor Ţării, calendarul creştin-ortodox indică ziua de joi, cinci iunie, când se sărbătoreşte Înălţarea Domnului dar şi Ziua Eroilor.
A cinsti memoria eroilor într-o zi când se pomenesc morţii de familie, este un gest ieşit din eticheta tradiţiei. Numai că organizatorii, în frunte cu Sandu Boroleanu, liderul PD-L Manoleasa au crezut de cuviinţă că cinstirea memoriei eroilor în prag de alegeri locale dă bine la electorat. Mulţi localnici consideră gestul lui Boroleanu ca o replică dată liderului local PNL, Mircea Mihai, care cu puţin timp în urmă a organizat, cu vădită tentă electorală, alte evenimente publice.
Curioasă este şi prezenţa preoţilor, în număr de patru, deşi ei ştiu foarte bine când trebuie făcută pomenirea Eroilor Neamului şi l-ar fi putut sfătui pe Boroleanu, că dacă tot are conştiinţa frământată de imaginea soldaţilor morţi în acea zonă a Prtului, să fi făcut o pomenire discretă la biserică şi un praznic pentru săracii din Liveni, că-s mulţi la număr. Mai ales că, până a nu deveni candidatul PD-L la primărie, acest Boroleanu, vreme de zeci de ani n-a schiţat un gest întru cinstirea memoriei acestor soldaţi. Folosirea pomenirii Eroilor Neamului căzuţi la datorie ca mijloc electoral ni se pare o întinare a memoriei acestora şi nici de cum o cinstire. (Eliza Sofian)