Ajungând deja prin suburbiile oraşului observă ceva foarte ciudat, în curtea unui bloc, un bărbat ţinând în mână o umbrelă, încerca să-şi apere de ploaie Dacia sa 1310. Mirat de prostia omului, şoferul se uită mai atent la el şi îl recunoaşte pe fostul său coleg de liceu, care printre altele învăţă cel mai bine din promoţia lor. Bucuros de o asemenea întâlnire, se apropie el de om, deschide geamul şi strigă:
- Costele, nu te-am văzut de-o mie de ani. Ce mai faci, omule, cum o mai duci???
- Salutare Ioane, bucuros să te revăd. Păi, o duc bine, am un serviciu, mi-am cumpărat un apartament în ipotecă, o maşină în rate, am un copil, mai pe scurt o duc binişor. Dar tu?
- La mine e bine, am o afacere, casă în centrul oraşului, totul merge foarte bine. şi unde ziceai că lucrezi?
- Păi, m-a angajat un site de bancuri să corectez greşelile gramaticale, sunt un apărător al limbii române.
- Oooo ai multă responsabilitate pe umerii tăi, cred că ţara se mândreşte cu tine.
- Aşa o fi, doar Domnul ştie.
- Dar acum ce faci?
- Apăr maşina de picăturile de apă, să nu înceapă a rugini.
- Te înţeleg. şi eu câteodată sunt nevoit să lucrez peste program.
Petrea Prostu