Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Cultură
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Editorial
Învăţământ
Sănătate
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Mondene
Comentarii
Caricaturi
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.7440 lei
1 USD = 4.1547 lei


Număr accesări
Astăzi:
14013
De la 07 Ianuarie 2003
71038796

Basarabia este binecuvântată şi apărată de Patriarhia Română

  • 1 September 2008, 23:00
La distanta de 17 ani de la proclamarea independentei de stat a Republicii Moldova, gasesc potrivit sa ne amintim care au fost reacţiile Bisericilor fata de acest act politic important, care comporta consecinte pe termen lung pentru populatia majoritara autohtona si cea minoritara alohtona din cuprinsul noului nostru stat. In acest context, suntem obligati sa observam ca Biserica Ortodoxa Romana este singura Biserica din lume care a salutat oficial Declaratia de Independenta a Republicii Moldova din 27 august 1991, adresand la numai o ora dupa proclamarea maretului act, un amplu mesaj de binecuvantare. Cateva zile mai tarziu, in data de 11 septembrie 1992, Prea Fericitul Parinte Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane Teoctist Arapasu le-a adresat tuturor intaistatatorilor Bisericilor ortodoxe, Bisericilor orientale, Bisericii romano-catolice, Bisericii vechi catolice, Bisericii anglicane si conducerii organizatiilor crestine internationale un Apel in favoarea recunoasterii independentei de stat a Republicii Moldova.
Marii lideri religiosi ai lumii erau rugati: „Ne adresam Prea Fericirii (Sanctitatii, Eminentei) Voastre, in numele principiilor Evangheliei si al libertatii popoarelor, ale comuniunii noastre fratesti si ale drepturilor omului si va rugam frateste si crestineste sa faceti demersuri pe langa Presedintele, Guvernul si Parlamentul tarii Dumneavoastra de a recunoaste independenta Republicii Moldova.” Acest Apel a gasit un larg ecou international, la Patriarhia Romana primindu-se mai multe scrisori de raspuns. Actiuni concrete pentru recunoasterea Republicii Moldova au intreprins Patriarhul Ierusalimului, care s-a adresat conducerii Israelului, Patriarhul suprem si Catolicosul tuturor armenilor Vasken I, Mitropolitul primat al Marii Britanii. Cererea Patriarhiei Romane pentru recunoasterea independentei Republicii Moldova a fost inmanata de sefii de culte crestine guvernelor urmatoarelor tari: Cehia si Slovacia, Iordania, Finlanda, Statele Unite ale Americii, Germania, Marea Britanie, Israel, Republica Armenia si Norvegia.
Toti sefii de culte care au raspuns Apelului Patriarhiei Romane si-au exprimat bucuria pentru proclamarea independentei de stat a Republicii Moldova, solidaritatea cu Moldova, cu poporul roman de pretutindeni si cu Biserica Ortodoxa Romana. De asemenea, sefii cultelor religioase din lume au tinut sa arate ca „poporul Moldovei a suferit ca si celelalte popoare din fosta URSS” si ca „in virtutea invataturii crestine suntem obligati sa sprijinim lupta popoarelor pentru autodeterminare si libertate”. Singurul raspuns in raspar a venit din partea Patriarhiei Moscovei, care, speriata de proclamarea independentei de stat a Republicii Moldova, se nelinistea si cauta sa asigure perpetuarea URSS cel putin sub aspect bisericesc. in raspunsul sau, Patriarhia Moscovei a opinat ca „destramarea URSS nu trebuie sa fie cauza divizarii Bisericii” si ca „aparitia pe harta a noilor granite nu constituie un motiv pentru modificarea teritoriului canonic al Patriarhiei Moscovei”.
Pe de alta parte, Patriarhia Moscovei, structura virusata de imperialism si puternic atasata KGB-ului sovietic, a incercat, cu mijloace si metode proprii, sa se impotriveasca procesului de emancipare nationala a popoarelor captive din fosta URSS. in 1994, intr-un discurs rostit in cadrul Consiliului Rus de Politica Externa, Mitropolitul Kiril Gundeaev de Smolensk si Kaliningrad, sef al Departamentului de Relatii Externe Bisericesti al Patriarhiei Moscovei, avea sa exprime politica Patriarhiei Moscovei fata de noile state independente in urmatorii termeni: „in timp ce intr-un imperiu tara mama exploateaza teritoriile ocupate, marele nostru stat isi datoreaza existenta spiritului sau de sacrificiu.
Ce s-ar fi intamplat daca poporul rus nu s-ar fi sacrificat pentru altii? tara noastra ar fi ramas un stat monoetnic, in frontierele Campiei Ruse, asa cum a ramas Polonia sau Lituania. Altfel zis, Rusia ar fi fost ceea ce sunt vecinii sai. Dar poporul rus a fost, se vede, destinat sa indeplineasca o misiune istorica pe calea crearii prin sacrificiu si abnegatie a acestei lumi rusesti, care este Rusia soborniceasca, a universului rusesc. Este un concept foarte special din punct de vedere cultural, istoric, spiritual si chiar economic. La urma urmei, frontierele dintre fostele republici sovietice, acesti stalpi de beton absurzi, sunt ca si Zidul Berlinului! Exact cum Zidul Berlinului a fost construit de-a curmezisul trupului viu al unui singur popor pe care nu l-a putut diviza nicicand, tot asa au fost trasate frontiere absurde de-a curmezisul trupului viu al poporului nostru, dar nu va fi niciodata in stare sa-l divida.
Nu e nici o problema ca noi va trebui sa platim pentru unitatea noastra. Trebuie sa continuam sa platim. Chestiunea este ca nu poate exista dragoste fara reciprocitate. Deci, si poporul nostru, care da atata altora, are dreptul sa primeasca ceva in schimb. Nu bani, masini si produse, ci sa ne respecte politica noastra externa, cel putin prin coordonarea politicii lor externe cu politicile noastre.” Asadar, Imperiul rus, in formula restransa a „Rusiei sobornicesti” destinate „sa indeplineasca o misiune istorica” are nevoie, pentru a cata oara, de Biserica Rusa ca instrument de promovare a politicilor sale in spatiul controlat odinioara si populat „de un singur popor”, cel sovietic bineinteles, care ar fi reprezentat si ar mai reprezenta inca un singur „trup viu”.
Independenta de stat a Republicii Moldova a fost pusa la incercare in 1992, in timpul Razboiului de Independenta de pe Nistru provocat de Armata a 14-a de ocupatie a Federatiei Ruse.
Suntem datori sa ne amintim ca Patriarhia Romana este singura Biserica, care a oficiat in tot cuprinsul sau, la zile anumite, servicii divine pentru incetarea luptelor in zona Nistrului si pentru sustinerea luptatorilor moldoveni care au participat la Razboiul de Independenta. Patriarhia Romana a depus si insemnate eforturi diplomatice pentru atragerea atentiei opiniei publice internationale asupra situatiei din Republica Moldova si asupra agresiunii militare rusesti. Astfel, la 21 mai 1992, Prea Fericitul Patriarh Teoctist i-a adresat Sanctitatii Sale Alexei al II-lea, Patriarhul Moscovei si al intregii Rusii un mesaj in care se spunea: „Vestea despre cresterea violentelor si a pierderilor de vieti omenesti in Transnistria, in ciuda incercarilor repetate de solutionare a neintelegerilor pe cale pasnica si dialog si mai ales cea despre implicarea recenta in acest conflict a armatei a 14-a a Rusiei, stationata in regiune, ne-a indurerat si ne ingrijoreaza profund.
in aceste momente grele, facem un fratesc apel catre Sanctitatea Voastra, sa fiti cu sufletul si rugaciunea alaturi de noi si de toti fratii si surorile noastre, care sunt in suferinta, si, ca intaistatator al Bisericii Ortodoxe Ruse surori, sa faceti demersuri pe langa conducerea Republicii Ruse pentru retragerea armatei a 14-a din stanga Nistrului si incetarea agresiunii militare.”
Aceasta rugaminte a Patriarhului Teoctist a fost ignorata, iar Patriarhul Alexei al II-lea si Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse nu au intreprins nici un demers pe langa conducerea de stat a Rusiei.
La 23 iunie 1992, in plina desfasurare a Razboiului de Independenta de pe Nistru, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a lansat un Comunicat, pe care merita sa-l reproducem integral, data fiind importanta lui documentara. Iata ce se spunea in acel Comunicat: „Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a luat cunostinta cunostinta cu multa ingrijorare si durere de agravarea continua a situatiei conflictuale din zona Nistrului si de suferintele martirice ale fratilor nostri de acelasi sange si de aceeasi credinta. in aceste zile, cand intreaga suflare a Bisericii noastre stramosesti se bucura de proclamarea canonizarii si introducerea in calendar a unor noi sfinti romani, pamantul sfant al tarii odrasleste noi marturisitori si martiri si sange romanesc nevinovat se varsa din nou pentru apararea gliei, a credintei si a neamului. in fata acestei grave situatii, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, impreuna cu clerul si toata suflarea romaneasca isi ridica glasul si fac un apel grabnic pentru incetarea imediata a varsarilor de sange omenesc, pentru retragerea Armatei a 14-a a Rusiei de pe pamantul sfant al Basarabiei si gasirea cailor de reconciliere si intelegere prin dialog si tratative pasnice.
Suntem cu totii in aceste momente grele alaturi de fratii de un neam si de o credinta cu noi si rugam pe Dumnezeu sa reverse pacea si harul Sau peste toti locuitorii care impreuna vietuiesc pe pamantul strabun, mostenit de la mosii si stramosii nostri si sa alunge din inima si din gandul vrajmasilor duhul iubirii de stapanire peste altii si de faramitare si instrainare a gliei noastre sfinte. Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Sfantului Duh sa fie cu noi, cu toti.”
in duminica din 28 iunie 1992, dupa cum ne anunta o stire a Biroului de presa al Patriarhiei Romane, in toate bisericile si manastirile din cuprinsul Patriarhiei Romane s-au inaltat rugaciuni catre Dumnezeu „pentru fratii basarabeni de peste Prut”, iar dupa Sfanta Liturghie au fost trase clopotele „in amintirea rapirii de la trupul tarii, acum 52 de ani, a Basarabiei si Bucovinei de Nord si a anexarii lor la Uniunea Sovietica”.
La 29 iunie 1992 Patriarhia Romana a adresat un Apel Secretarului general al Consiliului Mondial al Bisericilor, Secretarului general al Conferintei Bisericilor Europene, precum si Presedintelui Consiliului Ecumenic al Bisericilor Nationale din Statele Unite ale Americii in legatura cu agravarea situatiei din Republica Moldova. „Va impartasim, - se spune in Apel, - ingrijorarea noastra privind inrautatirea situatiei conflictuale din zona Nistrului si martiriul la care sunt supusi fratii nostri in urma razboiului nedeclarat pe care Federatia Rusa l-a declansat impotriva Republicii Moldova prin intrarea in lupta a armatei a 14-a aflata pe teritoriul Republicii Moldova.
in aceasta grava situatie dorim sa va supunem atentiei urmatoarele:
1. Republica Moldova este stat independent si suveran recunoscut international inclusiv de catre federatia Rusa, iar orice conflict intern trebuie rezolvat pe plan local, prin dialog si tratative pasnice, cum de nenumarate ori au cerut Presedintele, Guvernul si Parlamentul acestei tari.
2. Contrar declaratiilor facute imediat dupa caderea regimului comunist in favoarea democratiei, a drepturilor omului, inclusiv a libertatii la autodeterminare a fostelor republici ale URSS, continua prezenta armatei ruse pe teritoriul unor state si amestecul in treburile lor interne, recurgerea la neadevar spre a induce in eroare opinia publica internationala si a-si justifica interventiile militare sunt dovezi clare ca ideea imperialismului sovietic continua sa faca noi victime, amenintand principiile democratiei.
Avand in vedere ca populatia civila a Republicii Moldova este supusa unui adevarat macel din partea fortelor separatiste si a armatei a 14-a a Rusiei, cu frateasca dragoste in Hristos Domnul, va rugam sa va alaturati noua in rugaciuni catre Dumnezeul pacii si al indurarilor si sa faceti cunoscuta opiniei publice internationale situatia tragica din zona Nistrului.
Va rugam, de asemenea, sa faceti demersuri pe langa Presedintele SUA. dl George Bush, Congresul american si Consiliul de securitate al ONU pentru a se trimite observatori internationali in zona de conflict, pentru a se pune capat minciunii si dezinformarii, pentru retragerea armatei a 14-a de pe teritoriul Republicii Moldova si pentru incetarea varsarilor de sange nevinovat.”
La 2 iulie 1992 Patriarhul Teoctist a lansat, de la manastirea Putna, un Apel catre toate natiunile lumii, in care spunea: „Poporul roman credincios, adunat laolalta la manastirea Putna, din toate tinuturile de o parte si de alta a Prutului la mormantul Voievodului si Parintelui Moldovei stefan cel Mare si Sfant, aparatorul intregii crestinatati, cum a fost numit la vremea sa, cu prilejul canonizarii si proclamarii lui ca sfant roman si al intregii Ortodoxii, se adreseaza intr-un glas tuturor popoarelor, parlamentelor tarilor lumii, organismelor internationale, Organizatiei Natiunilor Unite, precum si tuturor Bisericilor si intaistatatorilor lor cu rugamintea de a asculta o clipa, - asa cum au facut-o in decembrie 1989, - durerea sufletului nostru: in Republica Moldova ceas de ceas curge sangele pe ambele maluri ale Nistrului, sunt ucisi copii, tineri si batrani nevinovati. Atrocitatile depasesc inchipuirea.
Este datoria noastra fata de neamul si pamantul tarii lui stefan cel Mare si Sfant, sfartecat de mai multe ori de-a lungul istoriei, in fata sirului nesfarsit de martiri sa ne adresam sefilor de state, intaistatatorilor, mai ales ai Bisericii Ruse si ai Bisericilor Ucrainei, de a interveni pe toate caile pentru a se pune capat masacrului ce se savarseste asupra unui stat independent, recunoscut ca atare de toate forurile internationale. Noi, toti cei adunati astazi la Putna, ierarhi, cler si popor crestin, consideram ca sangele varsat este crima ce striga la ceruri si face sa creasca ura si dezbinarea intre popoare. Fata de pacea si intelegerea la care ne cheama Iisus Hristos nu exista alternativa acceptabila.”
in contrast vadit cu aceasta atitudine a Bisericii Ortodoxe Romane apare pozitia Patriarhiei din preajma Kremlinului. La 29 iunie 1992, in legatura cu Razboiul de Independenta de pe Nistru, Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei lansa un „Cuvant catre crestinii ortodocsi din Moldova”. Patriarhul rus, punand semnul echivalentei intre luptatorii moldoveni pe de o parte si soldatii Armatei a 14-cea ruse de ocupatie si trupele banditilor transnistreni pe de alta parte, scria: „Voi sunteti vinovati in egala masura si in egala masura meritati o viata mai buna. inteleg profund aspiratiile poporului moldovean care si-a dobandit independenta si doreste sa-si consolideze suveranitatea. Dar sunt convins ca si alte grupuri nationale din Moldova trebuie sa beneficieze pe deplin de drepturile cetatenesti, inclusiv de principiul alcatuirii statale.”
Am incercat sa readuc in atentie doar cateva dintre gesturile publice ale Patriarhiilor Romana si Rusa in raport cu independenta de stat si suveranitatea Republicii Moldova. Nu m-am referit deloc la culisele diplomatiei bisericesti, care de asemenea sunt interesante si importante. Bineinteles ca subiectul este unul larg si merita o dezbatere cuprinzatoare si amanuntita, pentru a se vedea cat de diferite au fost si sunt pozitiile celor doua Biserici, de altfel cele mai numeroase in ansamblul Ortodoxiei si, din pacate, angajate intr-un diferend istoric de natura canonica care vizeaza direct Republica Moldova si perspectivele ei ca stat independent, integru si suveran
Vlad Cubreacov
(Romanien Global News)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]


Dragostea profesoarei Negri pentru cultură a învins prejudecăţile
Expoziţia pictorului Simidreanu va putea fi pusă în valoare
Program Tele'M Botoşani marţi, 2 septembrie
Măsuri întreprinse pentru reluarea plăţilor prin Programul SAPARD
Poziţia României privind reforma Politicii Agricole Comune
Învinsă de ţigani la Craiova, Poliţia a atacat în forţă o mie de tineri paşnici
Băncile îşi INTEROGHEAZĂ clienţii români mai rău ca Securitatea
” Nu ne dai fisa medicala ? Nu îţi deschidem cont”
Un festival ce va trebui resuscitat
Ioan Rotundu
Două medalii şi trei menţiuni la Olimpiada Internaţională de Astrofizică
Se va declanşa lupta împotriva cancerului uterin
Ministrul David vrea să-i apere pe poliţişti de nocivitatea grupărilor mafiote
Durata concediului de maternitate ar putea creşte de la 14 la 18 săptămâni
Şomerii continuă să refuze locurile de muncă existente
Basarabia rămâne dependentă de relaţiile bilaterale cu Federaţia Rusă
Se pregăteşte să critice blajin Moscova pentru agresiunea din Georgia
Adoptarea limbii de stat şi revenirea la alfabetul latin, primul pas spre independenţă
Horoscop
Evreul şi Fiscul
Negociatorul şi pistolarul din ”Vine poliţia!”
Comentariul comentariilor (CLXXX)
(Ioan Rotundu)
Tăriceanu... gol puşcă
Creţu n-a trecut examenul
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă