În perioada în care orice film care se producea în Uniunea Sovietică trebuia să treacă prin cenzura de la Moscova, georgianul Tengiz Abuladze a încercat să dărîme, prin temele abordate în peliculele sale, cîteva dintre simbolurile lumii totalitariste în care trăia şi să privească dincolo de cortina de fier ce izola ţările comuniste. Aşa se şi face că, în patruzeci şi doi de ani de carieră Abuladze a reuşit să realizeze doar treisprezece filme, care însă prin profunzimea mesajului lor l-au impus pe georgian drept unul dintre seniorii citadelei filmului.
Cel mai provocator film al binecunoscutei trilogii a lui Abuladze, pelicula sa de referinţă, a fost considerată ”Căinţa”, nominalizat la premiul Globul de Aur, categoria cel mai bun film străin şi cîştigător al marelui premiu al juriului, la festivalul de la Cannes. |n privinţa modului în care s-a născut ideea acestui film, difuzat de Pro Cinema pe 16 februarie, de la ora 23:00, Abuladze îşi amintea că, într-o dimineaţă, pe cînd se afla pe o şosea din Armenia, a avut un accident de circulaţie foarte grav. ”Un camion a intrat în maşina noastră, şoferul a fost ucis, iar eu, grav rănit. Am petrecut multe luni în spital şi mi-am promis mie însumi că, dacă-mi voi reveni, voi încerca să fac ceva care să conteze cu adevărat. Şi imediat am început să lucrez la scenariul filmului ”Căinţa”, spunea Abuladze.
Regizorul georgian a decis să-i arate scenariul lui Eduard Shevardnadze, ministrul de externe al Uniunii Sovietice la acea vreme şi secretarul general al partidului comunist din Georgia. Acesta l-a apreciat din prima clipă, a făcut cîteva sugestii, printre care şi aceea referitoare la modul practic de producere a filmului. O singură dată pe an, televiziunea georgiană era autorizată să investească într-un program, dacă tema acestuia era aprobată la Moscova. Aşa că, pentru a fi acceptată producerea acestui film, televiziunea georgiană a trimis următoarea telegramă: ”Tengiz Abuladze va turna un program cu subiect moral – estetic”. {i astfel s-a născut ”Căinţa”, filmul despre care avea să vorbească toată lumea în următoarea perioadă. Filmată în doar cinci luni, ”Căinţa” este o satiră a stalinismului, care aduce în prim plan imaginea dictatorului feroce, din orice colţ al lumii şi din orice timp. Filmul a fost vizionat de Mihail Gorbaciov, care a mărturisit apoi că acesta este unul dintre preferatele sale, iar ministrul culturii a decis să trimită ”Căinţa” la festivalul de la Cannes. Epoca deschiderii sosise... Insă pentru Tengiz Abuladze era prea tîrziu. (Camelia Cavadia)