Ce facem cu sârma ghimpată de pe Prut?

Primul-ministru basarabean Vlad Filat a anunţat că sârma ghimpată de la Prut va fi scoasă în februarie 2010. Dar ce facem cu ea mai departe? Am adresat această întrebare unor savanţi, scriitori, fermieri şi iată ce ne-au răspuns ei.
Sandu Grecu, regizor
Pentru mine, sârma ghimpată simbolizează limitarea libertăţii... Ar trebui strânsă, topită apoi sculptorii să facă un monument al despărţii celor două ţări româneşti, care să fie instalat la Cahul sau Giurgiuleşti, localităţi ce au suferit cel mai mult de pe urma ocupaţiei sovietice.
Vladimir Beşleagă, scriitor
Războiul împotriva sârmei ghimpate de la Prut l-a declarat preşedintele interimar Mihai Ghimpu. Ştiţi de ce? Deoarece ghimpe pe ghimpe nu se suportă.
Isaia Cârmu, artist plastic
În opinia mea, cred ar fi bine să fie comercializată bucată cu bucată ca suvenir turiştilor străini care ne vizitează republica. Iar cu o parte din ea ar fi bine să se facă în capitală un ţarc al comunismului, cu toate simbolurile acestuia. Pilonii ar fi bine să fie repartizaţi bătrânilor pentru foc...

Să se facă un muzeu al comunismului şi să fie depozitată acolo. O soluţie ar fi topirea ei şi transformarea în sârmă obişnuită pentru viile autohtone, deoarece noi o importăm din Ucraina.
Victor Guţu, om de afaceri
Sârma ghimpată e bună pentru confecţionarea gardului de protecţie a grădinilor. Cred că trebuie comercializată agenţilor economici care au nevoie de ea în agricultură.

Scoaterea sârmei ghimpate este un act de confirmare a aspiraţiilor europene şi rupere a frontierei cu fosta URSS. Ar fi binevenită o licitaţie de zile mari pentru comercializarea ei. În Lunca Prutului pot fi construite sau modernizate cariere de extracţie a materialelor de construcţie, oraşe cu industrii, staţiuni balneare, instituţii de învăţământ şi multe altele. Este necesar să transformăm acest baraj într-o şosea de-a lungul Prutului, ce poate fi o nouă cale de acces spre portul Giurgiuleşti de la Dunăre.
Haralambie Moraru, scriitor
Ar trebui să o păstrăm ca pe un monument pentru generaţiile viitoare, să vadă că sârma ghimpată a existat şi în secolul XXI, între două state cu aceeaşi naţiune.
Valentina Cuşnir, ex-deputată
O ruşine mai mare decât sârma ghimpată de la Prut nu am mai văzut. Majoritatea europenilor ironizează pe seama asta că, deşi suntem în secolul XXI şi s-au inventat diferite aparate de control, noi tot cu sârmă ghimpată ne protejăm. A fost o prostie a comuniştilor de a o păstra pentru a ne speria şi a băga frică în noi. Ar trebui să rămână în istorie.
Timpul
Romanian Global News