Nu ne referim doar la salariile grosolane ale ministrilor sau despagubirile si mai grosolane ale unor angajati din institutiile de stat, pentru ca tot de o discriminare pozitiva se bucura si minoritatea maghiara din afara granitelor tarii. Criza incoace sau incolo, prioritatea prioritatilor pentru guvernele din totdeauna ale Ungariei este, in primul rand, soarta ungurilor din tarile din jurul granitelor.
Felicitari lor! Si celor care dau, si celor care iau! Copiii orfani ai Ungariei au fost, sunt si din cate se prevede vor mai fi si in viitor, minoritatile. Acele 13 nationalitati, care sunt partase la puterea poporului, sunt factori constitutivi ai statului", dupa cum se arata in Constitutie. Daca am citi zilnic Constitutia si Legea Minoritatilor, poate ne-am da seama totusi cat ne sunt de calcate in picioare drepturile ca cetateni de alta limba si alta cultura ai acestei tari. Mult criticata Lege a Minoritatilor,
pe langa faptul ca reglementeaza sistemul de autoguvernari minoritare - un sistem categoric falimentar, pentru noi, minoritatile - aceasta lege contine si niste obligatiuni pentru statul maghiar, ca de exemplu asigurarea invatamantului sau dreptul la informare prin massmedia in limba minoritatilor. Litera legii suna bine, insa in realitate nici pe de parte nu este respectata. Orice institutie care intampina greutati financiare, fie ea televiziunea sau radioul public, o facultate sau o autoguvernare care are in administrare vreo scoala de nationalitate, prima taiere de fonduri o face la minoritati. Acestia si asa sunt putini si neinsemnati, cred acesti factori de decizie.
La redactia romaneasca a radioului public lucreaza de ani de zile doar 3 redactori: 2 angajati si 1 colaborator externist permanent. In loc de 5 redactori(!), de cati ar fi nevoie la realizarea unei emisiuni zilnice de 2 ore. In momentul crearii legii, timpul de emisie a fost deja de doua ore, deci acesta nu poate fi redus, dar numarul angajatilor nu este stabilit nicaieri. Se pare ca acesta poate fi redus pana la infinit, fara nici o consecinta. Si degeaba se inteleg cele doua guverne in rezolvarea acestei situatii imposibile, ea se pare ca nu prea impresioneaza pe nimeni. Deunazi s-a descoperit ca si televiziunea publica are mari probleme financiare si este preocupata de gandul sa desfiinteze studiourile teritoriale.
Reamintim ca majoritatea emisiunilor nationalitatilor se realizeaza in aceste studiouri. De desfiintat redactiile minoritare probabil nu vor fi desfiintate, dar daca Ecranul Nostru se muta la Budapesta va dati seama la cate programe romanesti din satele din jurul Julei va putea participa? Poate anual la doua-trei.
La fel se confrunta cu probleme financiare si Universitatea din Seghedin, si deja au inceput presiunile asupra profesorilor de la Institutul de Nationalitate cum ca au prea putini studenti si costa prea mult intretinerea catedrelor de nationalitate. Totusi de cati studenti s-ar multumi conducerea universitatii? De exemplu, catedra de romana niciodata nu a dispus de un efectiv de studenti prea mare, pentru ca nici nu exista necesitatea ca annual sa termine, sa zicem, 30 de noi profesori de romana. Ar fi o nenorocire, care ar spori numai numarul somerilor.
Problema principala insa nu este doar ca aceste institutii vor sa economiseasca bani pe spinarea romanilor din Ungaria, ci in primul rand ca nu exista nimeni, absolute nimeni, care sa le reprezinte interesele. Autoguvernarea pe Tara este ca moarta, iar cei care sunt direct vizati isi risca pituta cea de toate zilele daca isi deschid gura.
Un editorial de Eva Iova, Foaia Romaneasca
Romanian Global News