Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Cultură
Infracţiuni
Anunţuri
Editorial
Învăţământ
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Religie
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
3839
De la 07 Ianuarie 2003
122575778
Cimitirul armenesc din Botoşani

Lumea cimitirelor este lumea tăcerii

  • fiecare mormânt are o viaţă neştiută
  • 3 June 2008, 23:00
Marele istoric român Nicolae Iorga susţine că armenii erau dintre locuitorii cei mai vechi din Botoşani, adăugând că „Botoşanii ar fi rămas întotdeauna satul descendenţilor lui Botăş dacă n-ar fi fost armenii”.Cea mai veche biserică ortodoxă armeană din Moldova s-a construit la Botoşani, fapt ce denotă numărul mare de armeni stabiliţi în oraş la acea vreme.
Biserica ortodoxă armeană „Sfânta Maria” din Botoşani este clădită în anul 1350, data cea mai veche când e pomenită vreo biserică armeană în Ţările Române.
În jurul bisericii „Sfânta Maria” a existat, conform obiceiurilor timpului, primul cimitir ce cuprindea pietre funerare de marmură, lucrate artistic şi cu inscripţii deosebite prin conţinutul lor, fapt ce l-a determinat pe Nicolae Iorga să le publice în lucrarea „Inscripţii botoşănene”. Iată spre ilustrare un exemplu: “Avedic Flora. Mormântul de odihnă al cinstitului Avedic Sohag Bolfosul şi al soţiei sale Flora”.
După ce cimitirul s-a mutat lângă cel ortodox “Eternitatea”, noile morminte au devenit o veritabilă colecţie de monumente de o rară frumuseţe şi mare valoare artistică, semnată de mari artişti plastici ai geniului, de peste hotare: mormântul lui Garabet Ciolac 1908, monument semnat de R. Streschnak – Viena, medalion de bronz de Hans Bernard – Viena; monumentul lui Simion şi Suzana Ciomac, 1893, monument de Lzvitis şi Niforatos; mormântul lui Avedic şi Vartenic Goilov, 1916, monument de D.A. Pellegrinetti –Botoşani, mormânt care face parte din rezervaţi, parte din rezervaţia de artă plastică a cimitirului armenesc; mormântul lui Cristea Gailov, 1888, monument de F. Gabiani – Genova.
Se cuvine să spunem în câteva rânduri despre cel care a fost D.A. Pellegrinetti. Născut în regiunea Cararei? din Italia, a venit spre sfârşitul secolului al XIX-lea în România împreună cu alţi specialişti pentru a contribui la lucrările de înfrumuseţare (în marmură) a unor mari edificii din Bucureşti. De aici a ajuns la Botoşani, în acelaşi scop. Şi-a deschis un atelier pe strada Vânători în care se executau, la comandă, monumente de artă plastică. (Elena Florica Şuster)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Horoscop
Rugă neterminată
Au bătut palma
Ioan Rotundu
Excremente politice măturate de electorat la coşul istoriei
Îi obligă pe profesori să semneze un act defavorabil lor
Trupa de teatru de la un liceu din Botoşani premiată din nou
Şi-a omorât prietenul apoi şi-a violat mama
Minori fumători… la greu
Conţac contestă rezultatul alegerilor
Campanie pentru victimele cutremurului din China
S-au înţeles la împărţirea puterii în CJ
Se pregăteşte încă o recepţie
Sorescu vrea din nou la Prefectură
Încă o provocare pentru copiii botoşăneni
Tkaciuk: federalizarea - provocare a Tiraspolului
Presedintele Germaniei : Europa nu se sfarseste la hotarele moldovenesti
Intervenţie în forţă a jandarmilor
Program Tele'M Botoşani miercuri, 4 iunie
Curăţă tot şi... de tot
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog