Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Editorial
Învăţământ
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.7440 lei
1 USD = 4.1547 lei


Număr accesări
Astăzi:
10915
De la 07 Ianuarie 2003
70908883

Comentariu la comentarii (CLXXII)

  • (Ioan Rotundu)
  • 27 September 2006, 23:00
Interesant comentariul lui „Kant” referitor la articolul „În bârlogul monstrului sacru al filozofiei” ce-a adus în actualitate numele prof.dr. în filozofie Petre Curcă, primul şef al judeţului Botoşani în democraţie. Iată-l: „Din păcate, profesorul Curca a ales să se retragă atunci când a realizat câţi bani dădeau pe principii şi pe speranţele mulţimii cei care, în timpul evenimentelor din 89-90, s-au aruncat cu capul înainte în politică. În 16 ani am avut cu toţii nenumărate ocazii pentru a ne convinge cum stau lucrurile, ce-i mâna pe ei în luptă. Domnia sa ar trebui să reevalueze cu maximum de simţ civic faptul că, în decembrie 1989 - atunci când s-a pus problema desemnării unei personalităţi în fruntea judeţului - numele său a fost rostit în mod spontan de un număr atât de mare de oameni. Va veni şi votul uninominal. Ne trebuie oameni de bună credinţă. Altfel, a alege răul (bănuit a fi) cel mai mic nu e decât un amestec de masochism şi prostie.” Din câte mi-am dat seama, profesorul Curcă este un om al principiilor şi nu face rabat vieţii. Cu ceva timp în urmă, cred că vreo doi ani, l-am avut invitat pe tv SOMAX şi am discutat despre evenimentele din decembrie 1989. În culise mi-a spus că sunt anumite lucruri despre care nu va putea vorbi pe post, dar că va discuta despre ele, cu mine, în particular. După ultima emisiune, când profesorul Curcă a detaliat şi concretizat unele interese personale ale celor ce l-au înconjurat în decembrie 1989 şi ceva timp după, a primit un telefon. După acel telefon a refuzat să mai discutăm despre decembrie 1989. Poate că a procedat corect atunci. Ştiu însă că în cartea ce intenţionează s-o tipărească, şi în care se referă la acea perioadă fierbinte, are dezvăluite multe evenimente petrecute prin culisele politice de atunci. Sunt date, nume, fapte şi consecinţe. Poate că profesorul va găsi banii necesari tipăririi cărţii în cauză, iar noi vom putea să aflăm adevărul celor petrecute în decembrie 1989 la Botoşani, dezvăluit de cea mai implicată personalitate. „Senatorul Theodorescu se crede salvatorul judeţului” am scris noi, luând de bune faptele prezentate de chiar persoana în cauză. Numai că realizările prezentate de senator ca fiind merite personale nu i-a convins pe cititori ca fiind realităţi. „Alegător” l-a dojenit: „Băi omule, la nivelul judeţului infrastructura este la pământ. Ce bani ai adus tu judeţului de când eşti senator? Câţi metri de drum ai asfaltat? Sunt drumuri judeţene pe care tu nici nu ai fost vreodată, dar eşti senator de Botoşani? Dacă vrei să mai fii ales vreodată, luptă-te şi adu bani pentru infrastructură. Îţi recomand când vii prin Botoşani, du-te pe drumul Judeţean : Botoşani - Roma - Nicşeni - Dorobanţi - Călugărenii Noi - Călugărenii Vechi - Mândreşti - Borzeşti - Plopenii Mici - Plopenii Mari - Ungureni şi poate nimereşti când plouă, ca să rămâi înţepenit şi să vezi şi tu cum trăiesc oamenii care te-au votat.” Urmează comentariul lui „Danix”, la fel de acid: „Cunoaşte într-adevăr realităţile judeţului. E inadmisibil şi totodată strigător repeziciunea cu care academicianul prezintă scenarii expirate, domnia sa pozând în rol de salvator. Aş fi curios să ştiu ce iniţiativă legislativă mai importantă, ce proiect de lege care să ajute Botoşaniul, măcar pe hârtie, a încercat vreodată dom senator să supună atenţiei parlamentului. Pe cuvânt că ne ia de ...naivi pe toţi!” Cred că domnul senator, luând la cunoştinţă de criticile ce i s-au adus, a tras concluziile corespunzătoare, iar pentru următorii doi ani de mandat îşi va schimba tactica şi stilul de lucru. În ce mă priveşte, mă simt fascinat de academicianul Theodorescu, de vastele sale cunoştinţe despre artă, în special cea bizantină, fiindu-i un fan încă din tinereţe, când îi ascultam comentariile la Teleenciclopedie. Să consemnăm şi faptul că un democrat, respectiv „Consilierul Alexandru mai vrea un ciopor de bani pentru „Mavromati”. Dorinţa sa poate fi percepută ca legitimă, numai că „DosareleChiX” atrage atenţia asupra unei situaţii ce se poate produce, cu consecinţe neplăcute pentru unele unităţi spitaliceşti: „Nimic rău în lucrări de investiţii la spitalul judeţean, însă ideea de a ignora celelalte spitale din judeţ nu este strălucită. Aţi văzut vreodată spitalul din Darabani? Camera de urgenţe e ca o casă de la ţară, mizeră, întunecoasă şi inutil de adăugat că în dulapul cu medicamente nu era decât praful pus de-a lungul anilor, de când nu a mai fost plin.” Politica financiară a consilierului democrat, de favorizare a spitalului judeţean, are secretul ei. Să ne gândim că şeful Casei de Asigurări de Sănătate Botoşani este democrata Rodica Huţuleac iar directorul spitalului judeţean dr. Florin Mimor, până mai ieri liberal. Mă opresc aici cu speculaţiile, politice bineînţeles. Editorialul „Şcoala s-a deschis şi funcţionează… tot în stil românesc” a fost comentat de „Cunoscătorul” printr-o percepţie proprie: „Între profesorii vechi şi cei noi, absolvenţii de facultate, în special de după 2000, sunt mari divergenţe de opinie în ce priveşte reforma. Generaţia tânăra de profesori este mai libertină în comportamentul faţă de elevi, mai apropiaţi de sufletul lor, dar şi mai indiferenţi de viitorul acestora. Profesorii de modă veche sunt mai reci, mai exigenţi în pregătirea elevilor dar, din păcate pentru ei, le-a trecut perioada. În epoca când copilul explorează calculatorul şi navighează pe Internet înainte de a merge la şcoală, nu mai poţi să-i predai matematica cu aceleaşi metode practicate până acum.” Pertinentă observaţia comentatorului. Într-una din zile a venit la redacţie un profesor botoşănean mai învârstă, ce voia să publice un material. Pentru că voia mai multe exemplare din ziarul în care va fi publicat articolul său, i-am explicat că noi apăream online, adică în format electronic pe Internet. „Ce-i acela Internet?” a întrebat profesorul, lăsându-ne perplecşi. Nici „Cătălin” nu are o impresie prea bună despre lucrătorii din învăţământ: „Din păcate există mulţi profesori tineri ca vârstă şi bătrâni în ceea ce priveşte concepţiile. Indivizi care au îmbrăţişat necondiţionat valorile pupatului în fund, ale turnătoriei cu sau fără motiv, ale dormitului la catedră etc. Din păcate, aceşti indivizi sunt de regulă protejaţii directorilor. Am mai spus-o şi o repet: învăţământul românesc este bolnav de cancer! Dacă nu extirpăm fără milă tumorile, riscăm să îmbolnăvim toată societatea românească. Priviţi în jur şi cugetaţi dacă am sau nu dreptate!” La revedere!

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]


Grevista foamei insistă
Şiretlicurile profesiei de taximetrist
Prefectul Roman speră în curăţarea clasei politice la Botoşani
Erată
Scumpirea pâinii nu are nici o justificare
Cota de lapte sperie crescătorii de vaci
Incubatorul de afaceri se pune pe roate
Accident mortal
Internat în comă de gradul III
Este violenţa o formă de manifestare a credincioşilor alimentată de credinţă?
Ioan Rotundu
Internatul A.T Laurian va fi renovat
Bani pentru dotări în grădiniţe
Europa ne aşteaptă… dar fără munţii de gunoaie
Angajaţii la legile sociale vor fi redirecţionaţi spre şcoli
Profesorii din Unţeni nu au primit banii pe luna august
Mamele muncesc în străinătate, iar acasă fiicele se prostituează
Liderul SIP vrea sa cunoască toate problemele din şcoli
Horoscop
Concurenţă divină
Ostropel de pui
Vizita maraton a prefectului Roman în judeţ s-a lăsat cu surprize
Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi

Blogul lui Rotundu
Arhivă