Dealtfel, Passpartout” a sesizat un aspect cu multă corespondenţă în realitate: „Toţi miniştrii sunt ai cuiva. Important este dacă vor cu adevărat să facă bine sau să rezolve numai nişte interese ale cuiva. Chiuariu este un jurist din generaţia de după 1990, spre deosebire de Macovei, care înainte de 1989 era procuror şi semna mandate de arestare în alb. Poate că acest Chiuariu protejează şi nişte interese ale lui Fenechiu, dar dacă aceste interese se suprapun cu interesele naţiunii, atunci face un lucru bun. Vorba lui Rotundu, părerea mea!” Şi cititorul „Cicanica” a pus degetul pe rana naţională, care din 1990 încoace stă numai deschisă: „Asta cam aşa este! Macovei, cât a fost ministru a apărat interesele lui Băsescu şi ale oamenilor din PD. Chiuariu apără interesele lui Fenechiu şi ale celor din PNL. Numai interesele noastre nu le apără nimeni.”
Cu multă ascuţime a comentat şi „Irina”, privind lucrurile dintr-o altă perspectivă: „Este un mod de a privi lucrurile. Cei de dinainte de 1989 erau în slujba sistemului comunist. Miniştrii de acum sunt în slujba grupurilor de interese. Şi cei de atunci, şi cei de acum se considerau şi se consideră în slujba ţării. Numai că nici unii şi nici alţii n-au făcut nimic pentru popor. Şi-au servit clasa de care au aparţinut sau aparţin. În comunism, au apărat interesele burgheziei comuniste, în capitalism sunt apărate interesele burgheziei parvenite din rândurile comuniştilor. Vorba lui Băsescu: cu ce-am greşit noi, poporul, să fim batjocoriţi de două burghezii la rând?” În lupta dintre preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu vor apărea multe alte dezvăluiri despre cum muncesc procurorii, în special cei de la DNA, şi în slujba cui, că a noastră sub nici o formă.
Să mai luăm aminte că aceşti procurori, cu o mentalitate juridică estică şi nu vestică, atât timp cât se simt sub papucul puterii cuiva, execută ordinul primit, dar adună şi probe împotriva celui care le dă ordine, probe ce vor fi folosite imediat ce cel în cauză nu mai deţine puterea. Este sistemul juridic prin care comuniştii au controlat întreg sistemul social, iar procurorii care înfăptuiesc aşa zisa justiţie democratică, aparţin fostului sistem. Cine nu ia aminte la aceste realităţi, se va căi amarnic!
”D-l Goe” este supărat pe faptul că „Municipalitatea încearcă punerea în funcţiune a fântânilor arteziene”, dar nu-şi duce la îndeplinire promisiunea. „Asta am mai auzit şi acu' o lună. Peste două la fel. Vine iarna, care nu-i ca vara. La anu' şi la multe fântâni!” – îi zice cu năduf comentatorul cu pseudonimul puştiului pe care Caragiale l-a făcut celebru. Ce pot să spun? Are dreptate!
Pentru că i-a pus la îndoială constatările controlului ce l-a dispus asupra activităţii Spitalului judeţean, medicul Gabriel Oprişanu, directorul adj. al Autorităţii de Sănătate Publică Botoşani „…l-a turnat presei pe Mimor”, managerul general al unităţii spitaliceşti. Printre alte constatări s-a ivit şi nedumerirea că cei din conducerea spitalului n-au putut justifica de ce plătesc atât de scump kilogramul de rufe spălate. „Manivelu” ne explică de ce: „Păi, cum să fie argumentat preţul la kilogramul de rufe spălate, dacă toţi salariaţii spitalului îşi spală (la propriu) rufele familiei, la spital. Cu apa, electricitatea şi detergentul plătite de spital. Ia monitorizaţi puţin problema şi să vedeţi economie. Şi nu se fură numai acolo. AFARĂ CU HOŢII!” De acord, afară cu hoţii, dar cine are curajul să ia o astfel de măsură? Că actualul manager, medicul Florin Mimor, n-o va face, fiindu-i mâinile deja legate, ca să nu poată semna. La revedere!