Puterea de creditare a populaţiei va continua să crească şi va provoca o modificare a structurii consumului în favoarea bunurilor de folosinţă îndelungată, precum case sau terenuri, a declarat, miercuri, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Florin Georgescu, la un seminar pe tema creditului de consum. 'În continuare creditele de consum îşi vor diminua ponderea în favoarea creditelor ipotecare şi imobiliare, în urma creşterii puteri de cumpărare a populaţiei ca urmare a creşterii venitului minim', a explicat oficialul BNR. Georgescu a spus că ponderea datoriei populaţiei în venitul disponibil s-a menţinut la un nivel constant din două motive: a crescut venitul minim şi s-a majorat gradul de îndatorare. Potrivit datelor BNR, datoria din venitul disponibil al populaţiei este de 23 la sută din total, iar serviciul datoriei din conturile disponibile este de peste 9 la sută. Depozitele populaţiei în venitul disponibil reprezintă circa 34 la sută din PIB, iar ponderea depozitelor populaţiei în PIB este de 11 la sută. Banca centrală estimează o creştere în termeni nominali a creditului neguvernamental de 30 la sută în 2006, faţă de 45,3 la sută anul trecut, în timp ce gradul de intermediere financiară va ajunge la 24 la sută, faţă de 21 la sută în 2005. 'Dacă adunăm estimările băncilor comerciale, cred că majorarea creditului neguvernamental va fi chiar mai mare decât cea preconizată de BNR', a spus preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea. Acesta a apreciat că sistemul bancar se va adapta cerinţelor restrictive ale BNR şi a precizat că în cazul menţinerii acestor restricţii este posibil ca românii să înceapă să se împrumute de la vecini, în special din Bulgaria şi Ungaria.