Trăiesc īn Moldova, īn judeţele Bacău şi Neamţ, au o istorie pe care nici ei nu o cunosc prea bine, vorbesc un grai aparte al limbii maghiare, iar populatia romanească ştie foarte puţine lucruri despre ei. Aceştia sīnt ceangăii, īn mijlocul cărora s-a aflat Cristian Tabără pentru ediţia din 16 decembrie a emisiunii Te vezi la {tirile Pro Tv, difuzată de la ora 13:15.
Satul Lespezi, comuna Garleni. Aici este concentrată o comunitate de ceangăi aflată īn zi de sărbătoare, căci Asociaţia maghiarilor ceangăi a organizat un concurs de cīntece tradiţionale. Cristian Tabără a īncercat să afle de la aceştia cīteva lucruri despre originea şI identitatea ceangăilor, īnsă pentru oamenii simpli acestea se confundă cu legenda. Ceangăii sīnt perfect integraţi īn Romania, īnsă īn ultima vreme se īncearcă şI o reapropiere de cultura şI limba maghiară. Căci, deşi persoanele adulte vorbesc ceangăieşte, copiii nu folosesc şi mulţi dintre ei nici nu mai īnţeleg acest grai. Sīntem un fel de corcituri, cred ceangăii, care, referitor la identitatea lor cred că nici unguri nu sīntem cum trebuie, nici romani, dar bani putem cheltui romaneste foarte bine
Un singur lucru este foarte clar pentru ceangăi identitatea lor este īn primul rīnd una religioasă.
Neamul de la care se revendică ceangăii este cel catolic, iar descendenţa lor, una spirituală. Iar dacă la recensamīnt aceştia se declară romani, dacă recensămīntul e făcut de romani şi maghiari, dacă este făcut de Asociaţia magiarilor ceangăi, aceasta comunitate are o singură constantă: romano-catolicismul. Lăsīnd disputele referitoare la originea şi limba lor īn seama lingviştilor, istoricilor şi a altor specialişti, ceangăii au reuşit să armonizeze, cu īnţelepciune, elementele romaneşti cu cele maghiare. Aşa se face că, īn această comunitate, există ceangăi pe care-i cheamă Ion, Anton, sau Petrică, şI care mărturisesc, īntr-un grai al limbii magiare, că sīnt romani de cīnd se ştiu. (Camelia Cavadia)