In incheierea Inaltei Curti de Casatie si Justitie din data de 2 februarie 2016, prin care s-a decis trimiterea exceptiei de neconstitutionalitate la CCR, instanta a retinut unul din motivele invocate de Alina Bica in ridicarea exceptiei:
"De asemenea, s-a sustinut ca sintagma folosita de legiuitor "nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos" este prin ea insasi neprevizibila, intrucat permite o marja de apreciere mult prea larga, astfel ca orice act chiar daca este indeplinit in conformitate cu legea, poate fi apreciat ca defectuos.
Facandu-se referiri la interpretarea data in practica acestei notiuni, s-a sustinut ca modalitatea "ideala", "perfecta" de indeplinire a unui act este cunoscuta doar de procurorul de caz, care ar putea sau nu sa fie impartasita de judecatorul cauzei, dar care nu este cunoscuta de functionarul public insarcinat sa indeplineasca actul respectiv. Astfel, functionarul nu cunoaste conduita aceasta "ideala" pe care ar trebui sa o urmeze si careia ar trebui sa i se conformeze, dar cu toate acestea, este tras la raspundere penala pentru o fapta pedepsita extrem de grav."
Opinia Inaltei Curti referitoare la aceasta formulare a fost insa alta decat cea exprimata azi de Curtea Constitutionala. Inalta Curte a opinat, in incheierea din 2 februarie, ca formularea din lege este suficient de clara:
"Inalta Curte apreciaza ca dispozitiile art. 297 alin. 1 Cod penal si art.132 din Legea nr.78/2000 respecta exigentele constitutionale referitoare la calitatea legii, respectiv intrunesc conditiile de claritate, precizie, previzibilitate si accesibilitate, nefiind contrare dispozitiilor art.1 alin. 5 din Constitutie si nici prevederilor care reglementeaza dreptul la un proces echitabil, cuprinse in art. 21 alin. 3 din Constitutie, republicata, respectiv in art. 6 parag. 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
Astfel, art. 297 alin. 1 Cod penal este redactat cu suficienta claritate inclusiv din perspectiva notiunii de "indeplinire defectuoasa", formularea larga fiind utilizata pentru a acoperi orice incalcare a atributiilor de serviciu prevazute de legi, regulamente, fise ale postului, etc., care are urmarea imediata prevazuta de lege. Textul permite oricarui destinatar sa isi regleze comportamentul prin raportare la atributiile sale concrete de serviciu (inclusiv sa isi stabileasca "comportamentul la care face trimitere apararea"), dar si instantelor sa analizeze, in raport de aceleasi atributii de serviciu ale persoanei acuzate, daca acestea au fost respectate sau nu."
Laura Stefan, expert anticoruptie, la Digi 24: "Eu cred ca DNA face dosare atunci cand este vorba despre incalcari grave ale legii, iar daca este asa, cred ca dosarele DNA nu vor fi periclitate."
Kovesi: Jumatate dintre dosarele DNA, blocate in cazul dezincriminarii abuzului in serviciu
Inaintea deciziei CCR, procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, atrasese atentia ca dezincriminarea abuzului in serviciu ar bloca 800 de dosare - aproximativ jumatate dintre dosarele de coruptie instrumentate in prezent de procurorii anticoruptie, iar ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a declarat ca dezincriminarea oricarei fapte incriminate de legea penala are ca efect oprirea oricarui dosar.
Printre dosarele in care s-a invocat aceasta exceptie se numara cele in care sunt vizati fosta sefa a DIICOT Alina Bica, presedintele suspendat al CJ Constanta, Nicusor Constantinescu, si fostul presedinte al CJ Braila, Gheorghe Bunea Stancu.
Laura Codruta Kovesi a subliniat si faptul ca dezincriminarea abuzului in serviciu ar face imposibila recuperarea prejudiciilor produse prin savarsirea acestei infractiuni, a caror valoare s-a ridicat, numai anul trecut, la 620 de milioane de euro.
Agentia de stiri HotNews