Brazilia va trimite joi la bordul unei nevete ruse Soiuz primul său om în spaţiu, Marcos Pontes, un ofiţer al forţelor armate braziliene care a împlinit 43 de ani la 11 martie. Exceptând cele două superputeri spaţiale, SUA şi Rusia, zeci de alte ţări şi-au trimis deja reprezentanţii în spaţiu la bordul zborurilor americane, sovietice şi apoi ruse, relatează AFP. În 2003, China a trimis primul său taikonaut în spaţiu. De la 12 aprilie 1961, data primului zbor în spaţiu al cosmonautului sovietic Iuri Gagarin, până la sfârşitul anilor '70, bătălia pentru cucerirea spaţiului era rezervată exclusiv astronauţilor americani şi cosmonauţilor sovietici, pe fondul Războiului Rece. Abia în martie 1978 cosmonautul cehoslovac Vladimir Remek a întreprins o călătorie de o săptămână la bordul unei navete sovietice Soiuz. Cinci ani mai târziu, SUA, reticente iniţial să accepte străini la bord, au inaugurat o nouă eră în aventura lor spaţială, invitându-l pe fizicianul vest-german Ulf Marbold la un zbor al NASA, în noiembrie 1983. La acea dată, sovieticii trimiseseră deja în spaţiu 11 reprezentanţi ai altor ţări - în special din blocul estic - printre care polonezul Miroslav Hermanszewski (iunie 1978), est-germanul Sigmund Jahn (august 1978), cubanezul Arnaldo Tamayo Mendez (septembrie 1980) sau mongolul Judgerdimidin Gurragcha (martie 1981). Ceilalţi fericiţi aleşi provin din Ungaria, Bulgaria, Vietnam, România, India şi Franţa. La 14 mai 1981, Dumitru Prunariu a devenit primul astronaut român care a ajuns în spaţiu, după ce a zburat cu naveta 'Soiuz-40' într-o misiune spaţială (petrecută la bordul staţiei spaţiale 'Saliut 6'), care a durat 7 zile, 20 de ore, 41 de minute şi 52 de secunde. Sovieticii au fost la originea primului zbor în spaţiu având la bord un francez, găzduindu-l în iunie 1982 pe Jean-Loup Chrétien pe staţia Saliut-7. De atunci, alţi opt francezi au ajuns în spaţiu, printre care prima franceză spaţionaută, Claudie Haigneré, în 1996, pe staţia orbitală rusă Mir. Misiunile americane au găzduit, de asemenea, mai mulţi reprezentanţi ai altor ţări, printre care sauditul Sultan Salman Al-Saud (iunie 1985), italianul Franco Malerba (iulie 1992), precum şi canadieni, francezi, japonezi, olandezi, britanici, australieni, belgieni, spanioli, mexicani, elveţieni şi ucraineni. Primul astronaut israelian care a ajuns în spaţiu, Ilan Ramon, a fost ucis în explozia navetei americane Columbia la 1 februarie 2003. Staţia Mir, distrusă în 2001, a găzduit, de asemenea, astronauţi din Afganistan, Austria, Kazahstan, Slovacia şi Siria. La 15 octombrie 2003, China a devenit cea de-a treia ţară care a realizat un zbor cu om la bord în istoria cuceririi spaţiale. În 2001, a apărut un nou fenomen: milionarul american Dennis Tito a devenit primul turist în spaţiu după ce a ajuns pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). El a fost urmat în 2002 de Mark Shuttleworth, un miliardar sud-african de 28 de ani, care a devenit astfel primul african ajuns în spaţiu. Lor li s-a alăturat în 2005 americanul Greg Olsen, în vârstă de 59 de ani. Toţi trei au călătorit la bordul unei navete Soiuz.