Rusia are mai multă nevoie de Europa decât Uniunea Europeană de Rusia, de aceea UE ar putea influenţa politica externă imperială a Kremlinului, consideră expertul german pentru Europa de Răsărit, Gerhard Gnauck, în ediţia de vineri a publicaţiei Die Welt, citat de agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.
Potrivit acestuia, UE ar putea forţa Kremlinul să-şi retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova, unde în partea transnistreană a „uitat o parte a armatei sale" sau de a stopa desfăşurarea bazelor militare ruseşti în Osetia de Sud şi Abhazia, cele două regiuni separatiste georgiene a căror independenţă a fost recunoscută de Rusia în 2008, în urma conflictului cu Georgia.
În general, el remarcă o creştere semnificativă a sentimentelor proruse în cadrul NATO şi UE, făcând, în acest context, apel la o privire lucidă asupra parteneriatului cu Federaţia Rusă.
„Dacă îi asculţi pe cei care pledează pentru o colaborare mai strânsă cu Rusia, ai sentimentul că avem de a face cu o putere economică a viitorului, cu un partener aproape ideal, din punct de vedere german", a afirmat Gerhard Gnauck, adăugând că, dacă ar fi excluse livrările de petrol şi gaze, între Rusia şi Germania nici nu prea există în realitate relaţii comerciale.
În plus, recent, unul dintre experţii germani în domeniul politicii externe a declarat că „Rusia poate inspira o nouă viaţă în NATO", insistând asupra faptului că Alianţa Nord-Atlantică ar trebui să invite Rusia să i se alăture.
O astfel de poziţie, în special, în Germania, este legată în principal de sentimentul de vinovăţie şi de responsabilitate pentru cel de-al doilea război mondial şi de simpatie după prăbuşirea „imperiului sovietic", apreciază el. Există un paradox, consideră Gnauck: de ce „apărătorii Moscovei" resimt trauma postimperială a Rusiei mai bine decât durerea acelor state, care astăzi poartă povara imperialismului sovietic, ca victime ale acestuia?
În ultimii ani, relaţiile dintre Rusia şi Germania au ajuns la un asemenea nivel de corectitudine politică, niciodată atins înainte de 1991, susţine el. Pe vremuri, Helmut Schmidt, cancelar al Germaniei (1974 - 1982) vorbea în public despre Rusia ca despre un stat mic, fără nicio greutate politică, dar cu o mulţime de arme.
În prezent, nimeni în Germania nu ar îndrăzni să vorbească în astfel de termeni despre Moscova, afirmă Gnauck, făcând apel la politicieni să privească lucid dacă s-a schimbat ceva de atunci cu privire la Rusia.
El consideră că Moscova continuă şi în prezent să ducă în Europa de Răsărit o politică „Russia only" şi nu „Russia first", de aceea, în opinia sa, UE ar trebui să-şi clarifice modul în care va pune în aplicare Parteneriatul său Estic cu Armenia, Azerbaidjanul, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, în paralel cu cooperarea cu Rusia. Mai ales că premierul rus Vladimir Putin vrea să determine UE să creadă că Rusia poate şi fără Europa, în realitate, consideră Gnauck, UE poate exista fără Rusia şi nu invers.
În lunile următoare va deveni clar dacă politicienii europeni doresc să reglementeze politicile Kremlinului sau nu, concluzionează Die Welt.
Romanian Global News