După Gojdu, proprietăţile românului Bilascu vor fi cerute înapoi Budapestei. Ce va face MAE?

În exclusivitate pentru Napocanews, directorul Casei Municipale de Cultură Cluj-Napoca, dl. Dan Brudaşcu, cere retrocedarea proprietăţilor ce au aparţinut "regelui dentiştilor" - prof. dr. Gheorghe Bilaşcu, către deţinătorii de drept ai acestora, transmite Romanian Global News. Prof. Gh. Bilaşcu şi-a început activitatea universitară la Budapesta, unde încă din primii ani, se remarcă la Facultatea de Medicină din Budapesta, ca un student inteligent şi sârguincios. După obţinerea doctoratului, în anul 1980, a devenit cadru didactic al respectivei instituţii şi a fost numit şef de lucrări la Stomatologie.
Datorită muncii sale apreciate în mod unanim în Ungaria - unde a fost supranumit „regele dentiştilor", din timpul parcurgerii unei etape de „practică privată" (1890-1919), reuşeşte să acumuleze o avere impresionantă şi începe să investească în domeniul imobiliar din Ungaria, iar apoi România.
Prof. dr. Gheorghe Bilaşcu a fost organizatorul învatamântului de stomatologie din Cluj, învăţământ pe care l-a condus în perioada 1919-1926. De-a lungul vieţii sale, profesorul a activat şi ca deputat de Vişeu.
"Fondatorul învăţământului stomatologic românesc" şi "Creatorul Şcolii de stomatologie din Cluj" a lăsat spre sfârşitul vieţii sale un testament prin care lasă imobilele deţinute, studenţilor merituoşi din Maramureş (regiunea în care doctorul s-a născut), precum şi instituţiilor care organizează acte culturale în interesul cetăţenilor români.
„Vreau să îi cer fostului meu coleg de facultate, Marko Bela, să demonstreze că Ungaria este un stat democratic şi că respectă dreptul la proprietate. Noi vom sesiza organele europene competente în cazul în care vom întâmpina bariere în respectarea dreptului la proprietate", a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă, săptămâna trecută, dl. Brudaşcu.
Astăzi, directorul Casei Municipale de Cultură a declarat pentru Napocanews că urmează să depună o cerere la adresa serviciilor diplomatice româneşti de la Budapesta pentru demararea unei proceduri de identificare a proprietăţilor aparţinând d-lui Bilaşcu şi apoi retrocedarea lor, sau răscumpărarea acestora la valoarea lor actuală, pentru ca sumele să fie puse la dispoziţia faptelor de cultură româneşti din oraşele româneşti şi din străinătate, în care a doctorul stomatolog a studiat.
Nu este un caz izolat
„Doresc să se facă dreptate, nu ca în cazul Emanoil Gojdu, unde autorităţile maghiare fac tot ce poftesc!", a exclamat astăzi dl. Brudaşcu.
În pofida faptului că Emanoil Gojdu - avocat de succes, politician şi patriot ardelean, aşezat la Budapesta - îşi datora imensa avere întregii societăţi de atunci, inclusiv maghiare, prin testamentul făcut la Budapesta în 4 noiembrie 1869, şi-a lăsat averea numai "acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care aparţine la confesiunea orientală ortodoxă", pentru acordarea de burse studenţilor şi pentru ajutorul preoţilor. În acest sens a fost constituită o fundaţie. Acestă fundaţie a funcţionat între 1870 şi 1917, acordând foarte multe burse studenţilor români, dintre care se remarcă: Traian Vuia, Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Petru Groza şi Victor Babeş.
După 1945 "Fundaţia Gojdu" a fost naţionalizată de regimul comunist din Ungaria. După 1990 noul regim maghiar a refuzat retrocedarea bunurilor acestei fundaţii. În octombrie 2005 prim-ministrul Tăriceanu şi ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu au semnat cedarea gratuită a patrimoniului "Fundaţiei Gojdu" în favoarea statului maghiar, care s-a obligat împreună cu statul român să contribuie la fondul de burse de studii în vederea evocării memoriei lui Gojdu. Una dintre puţinele clădiri care au rămas statului român este cea a Colegiului Naţional Emanuil Gojdu din Oradea
. „Cerem să se facă dreptate!"
Dan Brudaşcu a spus că tot ceea ce doreşte este să se facă dreptate în aceste cazuri. Dl. Director va cere în nume personal ministrului Culturii şi Cultelor, alcătuirea unui inventar al tuturor asociaţiilor şi fundaţiilor constituite de către personalităţi de origine română înainte de 1918, pe teritoriul Transilvaniei, întregii ţări, dar şi în afară, pentru a recupera patrimoniul românesc pierdut odată cu scurgerea timpului.
„Să se facă depozite băneşti pentru solicitarea lor către comunităţile româneşti din ţară şi din afara ţării, destinate exclusiv pentru promovarea valorilor culturale româneşti în acele spaţii. Comunităţilor maghiare din Transilvania li s-au retrocedat inclusiv bunuri şi proprietăţi asupra cărora nu aveau dreptul - lucruri pe care le-au obţinut în mod nelegal. Noi nu cerem ceva ce nu ne aparţine, noi cerem să se facă dreptate!", a încheiat Dan Brudaşcu.
Romanian Global News