Lăsând deoparte înfiinţarea unei televiziuni proprii, parlamentarii au trecut la fapte mult mai plăcute lor. Asta nu înseamnă că au renunţat la postul de televiziune, care va păpa peste 100 miliarde de lei vechi din banul public. Aşadar, fără a se sinchisi de scandalurile politice privind respingerea la vot a ordonanţei privind înfiinţarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, parlamentarii, cu mic cu mare în funcţie, aflaţi la putere sau în opoziţie, şi-au votat pensii barosane şi alte facilităţi băneşti. Votul s-a produs în timpul în care boschetarii mor de îngheţ pe stradă, minerii prin mine sau prin casele bântuite de foamete, pensionarii dându-şi duhul călcându-se în picioare prin farmacii, în speranţa că vor mai prinde vreun medicament compensat, ţăranii rugându-se la Dumnezeu să-i ferească peste an de secetă, inundaţii sau alte calamităţi naturale, ştiind că nu vor avea sprijin de altundeva. Am urmărit într-o seară emisiunea
Cap şi pajură, realizată de Hurezeanu şi Cristian Tudor Popescu. S-a discutat şi despre proaspetele pensii pe care parlamentarii şi le-au votat. Hurezeanu, trăit mai mult în Germania, a declarat fără vreo reţinere că parlamentarii germani au leafa cu o treime mai mare decât cel mai mare salariu al unui funcţionar public. La noi, lefurile parlamentarilor au ajuns să fie secretizate, deşi sunt plătite din acelaşi ban public. Mai mult, s-a creat o confuzie voită între salariu, suma forfetară şi alte indemnizaţii pentru funcţii prin comisie, ca să nu se mai poată şti care le este venitul lunar real. Avem zece parlamentari botoşăneni, dar nici unul n-a dorit să-şi facă publice veniturile personale şi sumele forfetare primite pentru angajaţii cabinetului sau pentru plata unor cheltuieli. Nici unul din cei zece parlamentari n-a suflat vreodată vreo vorbă despre sumele ce le cheltuie lunar cu telefonul. Iată, dar, că fără nici o jenă publică, ba cu tupeu, parlamentarii şi-au asigurat un trai de boss pentru vremea când nu vor mai fi ce sunt. Altfel spus, parlamentarii s-au cocoţat deasupra legii, deşi Constituţia le interzice. A devenit de notorietate imaginea cu acea deputată PD, care întrebată de reporter de ce-a votat pensii preferenţiale, a afirmat că şi-a dat votul pentru că raportul cuprindea nişte erori de exprimare. Nici măcar n-a ştiut ce-a votat, aparent, pentru că nu este de conceput să fi ridicat mâna fără a şti că de votul său depinde o viaţă viitoare liniştită şi luxoasă. Votată de parlamentarii PNL şi PD, împotriva recomandărilor preşedintelui Băsescu, legea va trebui promulgată. Mârşăvia însă abia acum vine. După ce parlamentarii PD au votat, in corpore, legea, vine acum Emil Boc cu propunerea ca Guvernul Tăriceanu să emită o ordonanţă de urgenţă prin care pensiile parlamentarilor, în forma votată, să fie anulate. Propunerea lui Boc trebuie privită cu multă suspiciune. Ea urmăreşte să pună liberalii în situaţia jenantă, chiar de compromitere, de a nu promova o astfel de ordonanţă, şi atunci toate reproşurile se vor îndrepta asupra lor, urmând a suporta o nouă lovitură politică sub centură. Este un scenariu politic cunoscut nouă, brevetul aparţinându-i preşedintelui Băsescu. Dacă cererea PD-ului va fi pusă în aplicare, PD-ul va deveni eroul, dacă va fi respinsă, PD-ul se va disculpa public că a făcut tot ce le-a stat în putinţă să oprească această lege ruşinoasă, dar că n-a găsit în PNL un real sprijin politic. Nu este prima dată când PD-ul joacă diversionist, lăsând ca toate oalele nemulţumirii publice să se spargă în capul liberalilor. În ce ne priveşte, în lipsa altor mijloace la dispoziţie de a sancţiona gestul lor, redăm numele celor zece parlamentari botoşăneni care, în dispreţul sărăcii noastre, au votat egoist pentru bunăstarea lor personală: senatorii Mihai Ţâbuleac PNL, Gavrilă Vasilescu PC, Răzvan Theodorescu PSD; deputaţii Ştefan Baban PRM, Liviu Câmpanu şi Mihai Mălaimare PNL, Radu Drăguş PD, Costică Macaleţi, Doina Dreţcanu şi Cătălin Buhăianu de la PSD. Sper ca numele lor să rămână consemnate în istoria politicii locale, cu întreaga imagine ruşinoasă ce şi-au creat-o, iar generaţiile viitoare să le acorde respectul cuvenit.