Valcov nu este singurul membru al guvernului Ponta aflat într-o situaţie delicată şi nici primul. Înaintea lui a fost un şir întreg de miniştri prinşi că au plagiat, incompatibili sau implicaţi în acte de corupţie. Până ce DNA-ul nu i-a încătuşat sau n-au fost condamnaţi definitiv de către instanţele de judecată, n-au părăsit funcţia de ministru. Demisia nu este considerată de către liderii PSD ca un gest de onoare, de respect faţă de popor, de respect pentru imaginea României în lume. Pentru ei demisia este un moft perimat. Tupeul şi nesimţirea sunt valorile lor morale. Şi, apoi, cum să fi demisionat Valcov când are în faţa sa doi şefi care ar fi trebuit să demisioneze demult timp şi n-au făcut-o.
Mă refer la Liviu Dragnea, baronul de Teleorman care tot timpul s-a comportat trufaş în spaţiul public, arătându-ni-se ca un fel de Ahile scufundat în apa Styxului fără a avea vulnertabil vreun călcâi. Lui Dragnea ceasul nu i-a sunat la DNA de la fraudarea fondurilor europene gestionate cât a fost preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman ci de la referendumul de demitere a lui Băsescu din august 2012.
Asumându-şi în faţa conducerii superioare a PSD-ului rolul de organizator şi supraveghetor al referendumului, Dragnea a pus la cale o mare fraudă electorală. Numai că frauda n-a fost suficient de mare ca să-l bată pe Băsescu, aşa că toată mârşăvia pusă la cale a intrat în malaxorul DNA care a adunat suficiente probe care să-l dovedească pe Dragnea de instigator la fraudă şi să-l trimită în judecată.
După recenta audiere în dosarul său a premierului Victor Ponta şi ministrului Apărării, Mircea Duşa, pe post de martori, verva şi fudulia lui Dragnea s-au diminuat periculos de demoralizator. Firesc ar fi fost ca şi Liviu Dragnea să fi demisionat din funcţia de vicepremier imediat ce a fost trimis în judecată. N-a făcut-o pentru că, nu probabil, ci sigur, nu l-a lăsat şeful său premierul Victor Ponta.
Şi, iată, am ajuns la liderul PSD, simbolul nesimţirii, trufiei, ipocriziei, minciunii şi mai ales a corupţiei. Ponta este atât de compromis în ţară şi peste hotare încât ar fi trebuit să fi dispărut de mult timp din viaţa publică şi să se fi retras pe la vreo mănăstire pentru a se căi pentru relele făcute poporului şi ţării sale.
Doza de nesimţire a lui Ponta este una greu de imaginat că se poate manifesta la un aşa nivel de înalt.. Având cumnatul după gratii, cu sora şi mama cercetate de către procurorii DNA, mai nou cu dovezi clare că a fost părtaşul fostului său ministru Dan Şova, pe vremea când erau amândoi avocaţi, la devalizarea banilor publici la o companie de stat, Ponta continuă cu tupeul său inimaginabil să apară pe la televiziunile naţionale şi să ne dea lecţii de moralitate politică, de verticalitate în administrarea ţării ca prim-ministru şi pozează în salvatorul economiei româneşti alături de proaspătul inculpat Darius Valcov.
Cu un tupeu incredibil, Ponta caută să ne convingă că Valcov este de fapt o victimă a unui joc politic, că el a devenit un pericol pentru liberali datorită noului Cod fiscal conceput şi că acestea ar fi adevăratele motive pentru care se caută înlăturarea sa din Guvern. Cât despre mita primită de Valcov în pungi de plastic şi negocierile prin cimitire pentru alte fraude de bani publici puse la cale, premierul Ponta evită să vorbească în spaţiul public. Firesc, cum să vorbească Ponta despre corupţie şi fraudarea banilor publici, când funia spânzuratului se află în casa familiei sale ?
! Prea s-a strâns funia în jurul parului ca Ponta şi ai lui să mai poată zburda cum au zburdat până acuma. Valcov, Dragnea, dar mai întâi Şova, vor ajunge după gratii iar Ponta îi va urma. Odată cu depunerea lui Ponta după gratii se va încheia prima etapă de luptă împotriva marii corupţii, etapa a doua va începe când se va trece la găinarii de la instituţiile publice descentralizate şi primarii de oraşe mici şi comune. După care în România se va forma o nouă clasă politică aşezată pe baze morale şi etice sănătoase şi de valoare europeană şi mai sus. Presimt că această schimbare este pe aproape. Părerea mea!