De când a devenit parlamentar, nu şi-a trecut în palmares nimic deosebit, care să-l distingă la nivel naţional de masa anonimilor ce dorm în scaunul de deputat sau senator. Dar să aducem în actualitate, printr-un scurt rezumat, cum a evoluat deconspirarea turnătorilor la nivel de judeţ. Să ne amintim cum, înainte de a fi numit prefect, Alexandru Simionovici a declarat public că, în calitatea sa de director al lucrărilor de la barajul Stânca Costeşti, a lucrat mână în mână cu ofiţerii de securitate. Am umplut mai multe dosare cu rapoarte afirma Simionovici cu ani în urmă.
Dispărând de pe scena politică a judeţului, Simionovici nu mai prezintă interes public. Aşa că, nu cred că vom afla vreodată dacă el a depus la securitate rapoarte profesionale, sau a turnat ca orice turnător de rând. Un alt politician pe care l-a luat gura pe dinainte şi a declarat că a fost informatorul securităţii, tot cu ani în urmă, este un important lider PSD, fosta deputată Viorica Afrăsânei.
Numai că Afrăsânei a confundat, atunci din necunoaştere acum unii o fac din interes, rolul de turnător, de poliţie politică, cu obligaţiile de serviciu. Ca ingineră cadastrală, ea era obligată să depună la securitate, periodic, rapoarte legat de creşterea ariei terenului arabil, principala preocupare a lui Ceauşescu într-o vreme. În cazul său nu avem de-a face nici pe departe cu un delator.
Valuri a stârnit şi declaraţia fostului ziarist de la Clopotul şi actual politician Val Guraliuc. Şi el a recunoscut că şi-a turnat colegii la securitate. Nimic deosebit, mai ales că ştia tot Botoşaniul că reporterii de la Clopotul au fost ciripitorii securităţii. S-au turnat între ei, i-au turnat pe alţii de teapa lor. Cred că pedeapsă mai mare de a trăi în mizeria morală pe care şi-au creat-o singuri nu le trebuia.
Nemaifiind lucrători în media, să-i lăsăm în plata Domnului. Mai interesant a fost cazul lui Vasile Gherasim, consumat la vremea respectivă fără prea mare vâlvă. Fost primar de Dorohoi timp de trei mandate, prin 1996 Gherasim a fost deconspirat ca turnător. Deconspirat este un fel de-a spune, pentru că cineva interesat a trimis redacţiilor existente la vremea respectivă prin Botoşani, copia unui raport olograf, prin care Gherasim turna la securitate pe unul Oanea, din Oroftiana Suharău.
Fapta s-a petrecut cu zeci de ani în urmă, când Gherasim era un activist PCR în plină afirmare. Gherasim n-a recunoscut că ar fi autorul acelui raport, în ciuda semnăturii în clar. Mai târziu a revenit şi a afirmat că era un raport de serviciu şi nu unul de turnător. Şi Mona Muscă n-a recunoscut din prima că a fost turnătoare. Abia după ce i s-a pus dosarul şi angajamentul în faţă şi-a dat seama că n-are nici o scăpare.
Modul în care a procedat Mona Muscă seamănă cu cel al lui Gherasim, de unde putem concluziona că foştii turnători au încă tupeul de a nu recunoaşte nimic, până nu li se pun dovezile materiale în faţă. Este acum rândul deputatului liberal Liviu Câmpanu să nege vehement că ar fi fost turnător.
Cu toate că, ieri, ziarul Gândul a publicat dosarul său la categoria turnători şi nu urmăriţi. Cu Liviu Câmpanu lucrurile stau altfel. El face parte din generaţia tânără de politicieni, formată după 1989. În cazul său ar trebui ca societatea civilă să-şi exprime un punct de vedere. Mai ales că nici el n-a declarat nimic legat de trecutul său împletit cu cel al securităţii, decât numai când i s-a dat la iveală dosarul de turnător. Este firesc să ne punem unele întrebări. Are dreptul şi autoritatea morală deputatul Câmpanu de a mai cere să fie alesul nostru? Mai poate el să fie credibil ca politician? Persoana sa este o cinste pentru judeţ sau o carte de vizită deteriorată iremediabil?
JBD 12.08.2006
