Numai că această modernizare a fost grav perturbată de interesele de partid ale PSD, aşa că în loc de o descentralizare totală, urmată de o descentralizare şi a bugetului public, ne-am ales că nişte prevederi legale prin care se acordă noi puteri preşedinţilor de consilii judeţene. Descentralizarea promovată de Guvernul Ponta nu întăreşte rolul primăriilor în administrarea publică locală ci doar acordă puteri discreţionare preşedinţilor de consilii judeţene asupra unor instituţii care se aflau în subordinea ministerelor.
Corect ar fi fost ca instituţiile desprinse din ministere şi trecute în subordinea preşedintelui Consiliului judeţean să fi trecut în subordinea consilierilor, nu a preşedintelui care este un exponent al partidului care l-a propus şi susţinut să fie ales în funcţie.
Dacă Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia de Cultură, Direcţia Agricolă, Direcţia de Tineret şi Sport, Casa Agronomului, Agenţia şi Garda de Mediu, palatele şi casele de cultură vor trece la Botoşani în subordinea preşedintelui Florin Ţurcanu, şefii acestora nu mai au certitudinea că-şi vor păstra funcţia pentru că locul lor va fi luat de liberali.
Când preşedintele Consi9liului Judeţean Botoşani va fi un social-democrat, indiferent cât de competenţi vor fi şefii acestor instituţii, ei vor fi schimbaţi cu oamenii PSD. Practic, Legea lui Dragnea a oferit baronilor locali ajunşi în funcţia de preşedinte al CJ posibilitatea de a-şi plasa oamenii de încredere în funcţii cheie, întărindu-şi astfel npoziţia politică.
Descentralizarea concepută de Guvernul Ponta este un fel de hrisov de danie pentru baronii locali, o0 răsplată a contribuţiei lor la alegerile din anul trecut.
Dacă acum, baronii locali au primit cu bucurie descentralizarea, problemele vor apărea la anul, când bugetul consiliului judeţean nu va putea acoperi fondul de salarii şi cheltuielile de funcţionare a acestor instituţii. Graba cu care Guvernul Ponta a procedat la această descentralizare forţată şi limitată a fost determinată de sărăcia bugetului public pentru anul 2014. Chiar dacă Ponta a declarat că odată cu descentralizarea se va proceda şi la o redistribuire a bugetului public spre teritoriu, în proiectul de lege al bugetului public pentru anul 2014 nu stă legiferată o astfel de descentralizare financiară. Este limpede că s-a urmărit o economie de cheltuieli la nivelul unor ministere, transferând aceste cheltuieli asupra consiliilor judeţene.
Iniţial s-a stabilit ca în cadrul descentralizării să fie incluse şi Inspectoratele şcolare, Inspectoratele judeţene de poliţie, Jandarmeria. Ulterior s-a revenit asupra descentralizării acestor instituţii. În Europa, în SUA, Poliţia pentru pază şi ordine se află în subordinea primăriilor, respectiv a consiliului local. Acest lucru permite primarului, consilierilor locali să aibă un control direct asupra modului în care poliţiştii asigură liniştea şi ordinea publică şi să-i poată trage la răspundere atunci când comit abuzuri sau nu-şi fac datoria. S-ar fi evitat şi implicarea politică a poliţiştilor, având în vedere că structura consiliului local nu este monocoloră politic ca să-i poată aservi.
Normal ar fi fost ca şi asupra instituţiilor şcolare să existe un control al primarului şi al consiliului local. Nu asupra actului educativ ci asupra celui administrativ. S-ar fi stopat fenomenul de politizare a conducerilor de şcoli iar directorii n-ar mai fi fost schimbaţi odată cu cei veniţi la putere, ci lăsaţi să-şi facă datoria cum ştiu ei mai bine.
Puţinele instituţii descentralizate ar fi trebuit trecute în subordinea consilierilor judeţeni şi nu a preşedintelui de Consiliu judeţean tocmai pentru a se bloca numirea şefilor pe criterii pur politice ale partidului reprezentat de preşedinte. Chiar şi aşa politicul şi-ar fi băgat coada dar cu o putere mult limitată.
Nici un guvern postdecembrist n-a dorit o descentralizare totală a administraţiei publice locale. Fiecare a descentralizat câte ceva doar de ochii Europei, de gura Guvernului SUA, dar a păstrat principalele pârghii de control a puterii. Având în mână Poliţia şi Jandarmeria, guvernul le poate folosi în interes propriu. Având sub control Inspectoratele şcolare, guvernul va avea controlul politic în şcoli.
Păstrând în curtea sa structurile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, Guvernul are controlul asupra autorităţilor locale, putându-le determina să joace în interesul său. Iată de ce Legea descentralizării concepută de Dragnea este de fapt acelaşi sac, dar cârpit, şi nu unul nou. Părerea mea!
Ioan Rotundu
