Iar viitorul guvern poate fi a PSD-ului sau a PDL-ului. Însă, din dorinţa populistă de a aduna voturi, atât Geoană cât şi Boc l-au acuzat în aceste zile pe premierul Tăriceanu în fel şi chip, condamnând şi înfierând cu adâncă mânie proletară refuzul său de a accepta majorarea, încercând să stoarcă lacrimi de mulţumire de la învăţători şi profesori şi voturi cât mai multe. Şi Geoană şi Boc sunt conştienţi că dacă Tăriceanu ar aplica majorarea, oricare dintre ei ar veni la putere, ar avea de gestionat o criză economică generată chiar de ei. Însă ambii mizează pe raţiunea lui Tăriceanu, dau îl el cât pot şi pentru că ştiu că premierul nu va avea un moment de iresponsabilitate şi va ceda sub presiunea sindicatelor.
Trăim scene politice de o penibilitate rar întâlnită în istoria umanităţii, aproape de domeniul fantasticului. Conducătorul ţării, liderii de partide îşi îndeamnă poporul la lupte sociale care îl împing spre prăpastie, îi încrâncenează pe membrii săi unii asupra altora, strecoară sămânţa urii şi menţine o atmosferă de dezbinare socială. Toate acestea pentru a obţine voturi, pentru a pune mâna pe putere, pentru a-şi asigura privilegii.
Nu pot crede nici o iotă din balivernele îndrugate de Geoană, Boc sau labilul psihic Stolojan că ei nu pot dormi noaptea de grija poporului, că peste 60% dintre români trăiesc de azi pe mâine, cum nu cred nimic din ce îngână incoerent preşedintele Băsescu, această piază rea a României.
Premierul a blocat ieri majorarea, dar preşedintele Băsescu, în perfidia sa fără limite, a ieşit după amiază şi a declarat că măsura luată de premier este una nejustificată şi că sunt bani de majorarea salariilor celor din învăţământ. Şi Boc, şi Geoană susţin la fel, dar nici unul dintre ei nu spune unde stau depozitaţi aceşti bani pe care Tăriceanu îi ţine ascunşi.
Aseară, la emisiunea Sinteza zileri de pe Antena 3, premierul a declarat că l-a sunat preşedintele Băsescu şi i-a propus o discuţie pe tema majorării salariilor. Au fixat şi o oră. Numai că preşedintele Băsescu n-a mai aşteptat ora întâlnirii, a ieşit pe poturile de televiziune şi a declarat că Tăriceanu are bani pentru clientela politică nu şi pentru cei din învăţământ. Nemernic, făţarnic şi ticălos până la capăt.
Pe un alt post de televiziune Adrian Păunescu, acest cameleon politic a cărui nevastă are pe conştiinţă vieţi omeneşti, perora tot împotriva premierului, acuzându-l că se ţine şi cu dinţii de putere. Dar el, marele politician Păunescu, unde şi-a înfipt colţii la nici un an de la evenimentele din decembrie 1989, nu tot în osul puterii? Este degradant pentru acei învăţători şi profesori caracterizaţi de onestitate şi înţelegere sociale, care îşi dau seama că majorarea aprobată este imposibilă de aplicat, să fie apăraţi de o canalie de om ca Păunescu. Toată stima pentru creaţia sa poetică, dar ca om îl dezavuez şi-l condamn pentru tupeul său de a urca din nou pe prima scenă politică a ţării, sfidând orice limită a bunului simţ.
Premierul s-a arătat ieri hotărât să nu cedeze şi nici să demisioneze. Şi bine face! N-au decât acei parlamentari care au votat majorarea să voteze moţiunea de cenzură a lui Boc şi să cadă guvernul. Să meargă şi parlamentarii cu ticăloşia până la capăt, demonstrând consecvenţă măcar în a face rău, dacă a face bine nu ştiu decât numai pentru ei. Părerea mea!