Subsecretarul de stat botoşănean Gheorghe Ciubotaru a fost numit de conducerea centrală PNL să preia funcţia interimară de preşedinte al PNL Botoşani. Ieşit de vreo doi ani din atenţia publică botoşăneană, iată că Gheorghe Ciubotaru revine în forţă şi pe un post extrem de important, dacă avem în vedere că PNL Tăriceanu continuă să fie în tandem politic cu PD-ul, menţinându-se Alianţa DA.
Gheorghe Ciubotaru a întrat în PNL, venind de la Liber Schimbişti, via partidul lui Cataramă, prin 1993, dacă-mi aduc bine aminte. În campania electorală din 1996 l-a sprijinit pe Dinu Secrieru, care era preşedintele PNL Botoşani, iar acesta a ieşit senator. Ca recompensă, Ciubotaru a fost angajat şeful de cabinet al senatorului, cu salariu de la Senatul României. Sunt liberali care susţin că în perioada 1996 2000, când Dinu Secrieru a deţinut mandatul de senator, cei doi ar fi orchestrat mai multe jocuri politice şi s-ar fi implicat preferenţial în desemnarea unor directori de instituţii descentralizate.
La alegerile din anul 2000, Gheorghe Ciubotaru şi-a exprimat dorinţa de a candida la funcţia de primar a Botoşanilor. Deşi, în calitate de preşedinte de partid, Dinu Secrieru s-a opus acestei candidaturi, Ciubotaru a reuşit, prin abile manevre politice, să obţină sprijinul majorităţii membrilor Biroului Permanent al PNL Botoşani. A candidat la primărie, dar n-a obţinut voturi nici cât măcar să intre în turul doi. Probabil că opoziţia lui Secrieru la candidatura sa la primărie n-a fost uitată de Ciubotaru. Imediat după alegerile din anul 2000 au avut loc alegeri în partid. Ciubotaru şi-a unit forţele cu Cornel Popescu, ambii fiind vicepreşedinţi PNL, pentru a-l înlocui din funcţia de preşedinte pe Dinu Secrieru. Jocul lor a fost încununat de succes.
Secrieru a fost înlăturat de la conducerea partidului, iar locul său a fost luat de către actualul senator Mihai Ţâbuleac. Tot după alegerile din 2000, Ciubotaru s-a înscris la o facultate din Iaşi, pe care a absolvit-o în 2004. Alegerile locale din 2004 s-au desfăşurat sub semnul Alianţei DA. Ciubotaru şi-ar fi dorit funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, funcţie la care râvnea şi Cornel Popescu. Poate că dacă aceşti doi nu s-ar fi aflat în concurenţă la funcţia de preşedinte CJ, Conţac n-ar mai fi fost preşedinte în ziua de azi. Luând act de intenţia lui Ciubotaru şi Popescu, unii consilieri judeţeni din Alianţa DA au preferat să dea votul lui Conţac. Aşa se explică, în parte, victoria lui Conţac.
Numele lui Ciubotaru îl mai găsim implicat şi în desemnarea prefectului de Botoşani. Cel puţin aşa susţine el. Informaţiile mele sunt altele. Ştiu că prefectul Cristian Roman a ajuns în funcţie cu sprijinul lui Mihai Ţâbuleac, Cătălin Flutur şi Dinu Secrieru. Cert pare a fi un alt aspect. Conflictul care s-a iscat între prefectul Roman şi preşedintele Constantin Conţac, se zice că ar fi contribuţia exclusivă a lui Ciubotaru. A fost ultima sa zvâcnire, speranţă, că l-ar putea dărâma din funcţie pe Conţac, luându-i locul. Pentru că jocul nu i-a reuşit, şi-a îndreptat atenţia spre alte variante de câştig al puterii.
A ajuns subsecretar de stat la Agenţia Naţională a Protecţiei Consumatorilor, sprijinit fiind de Mihai Ţâbuleac şi ministrul Gheorghe Flutur, la recomandarea vărului său din Botoşani, primarul Cătălin Flutur. Când Ţâbuleac şi Gherghe Flutur au trecut de partea lui Stolojan, Ciubotaru a rămas de partea lui Tăriceanu. A simţit că i se deschide calea către vârful ierarhiei în PNL Botoşani. N-a greşit. Iată-l acum preşedinte interimar, cu mari şanse de a fi şi ales. Ciubotaru pare să-şi fi îndeplinit visul. Nu şi partidul pe care-l va conduce ca interimar, aspect ce trebuie analizat separat.