Situaţia nu este una de râs sau pe seama căreia să creăm ironii şi chiar pamflete punctuale, adică cu ţintă directă la anumite persoane candidate. În întreaga perioadă postdecembristă am avut candidaţi analfabeţi şi semianalfabeţi care au candidat iar unii au ajuns în funcţii foarte înalte. Amintesc doar pe acel Păvăleanu, candidatul PRM la funcţia de primar al comunei Vorniceni şi care a câştigat alegerile pentru mandatul 1996 2000. Omul avea doar trei clase iar pe deasupra scria şi poezii semianalfabete dar pe care le prezenta cum emfază ca proprii creaţii pe care presa ar trebui să i le publice.
Un semianalfabet ajuns în funcţia cea mai înaltă la nivel de judeţ, mă refer la funcţia eligibilă, a fost Florin Ţurcanu. Aflat după gratii, Ţurcanu a adresat o cerere directorului Penitenciarului pentru a-i schimba lengeria murdară a patului. Plină de greşeli gramaticale şi cuvinte scrise anapoda, cerea lui Ţurcanu a fost xeroxată şi difuzată prin toate birourile administrative ale Penitenciarului să ştie toţi cine a condus judeţul vreme de patru ani.
Am dat doar două exemple de semianalfabeţi care au ajuns să ocupe funcţii eligibile importante. Dar ei au ajuns în aceste posturi susţinuţi de noi, presa, pentru că noi le-am creat imaginea de oameni potriviţi la aceste funcţii, noi nu i-am informat pe alegători cu adevărata lor dimensiune a personalităţii, noi le-am publicat articolele şi comunicatele de presă publicitare pentru a le ridica cota de popularitate. Noi suntem principalii vinovaţi în crearea acestor personalităţi publice lipsite de educaţie, de valori etice şi morale, dar pricepute în a sifona banii publici în interes propriu sau de grup.
Citeam pe un site local că un anume Vasile Onofrei, cioban din satul Cătămărăşti Deal, comuna Mihai Eminescu, vrea să fie primar dar se exprimă şi scrie ca un analfabet. Am stat de vorbă o singură dată cu acest om. Da, este cu o educaţie extrem de redusă dar în demersul său este mânat de revolta interioară a nedreptăţilor comise de familia Gireadă şi Zmău la nivel de comună, nedreptăţi care-i macină pe majoritatea locuitorilor comunei. Niciun locuitor cu pregătire liceală sau universitară şi cu o imagine curată, priceput în a administra o instituţie ca primăria n-a avut curajul să candideze împotriva familiei Gireadă, fiindu-i frică de consecinţele pe care le-ar fi avut de suportat.
În simplitatea lui de oier, Onofrei a făcut pasul pe care cei educaţi n-au avut curajul să-l facă. El ştie că nu va câştiga alegerile dar a tras un semnal de alarmă şi a spart zidul terorii cu care familia Gireadă i-a înconjurat pe săteni, i-a izolat de viaţa publică şi i-a dresat să acţioneze numai la ordinele transmise.
Onofrei este semianalfabet dar găsim la el simţ şi responsabilitate civice, ceea ce nu găsim la cei educaţi şi care sunt membrii comunităţii în care a copilărit poetul Mihai Eminescu.
Cred că rostul nostru, al presei, este de a atrage atenţia celor din comună că este o mare ruşine pentru ei ca un oier să le salveze demnitatea şi onoarea, sacrificându-se în a candida împotriva familiei Gireadă, neacceptând să fie părtaş la laşitatea lor.
Dar îi întreb pe acei colegi de presă care fac ironii pe seama celor pe care tot noi îi ridicăm la rang de persoană publică apoi, pentru că ne întind albăstreii la negru, cum de n-au descoperit până acuma analfabetismul de care suferă marele lider de sindicat Vasile Chiru. Abia acum, când a apărut candidat la funcţia de consilier pe lista PSD au descoperit că este agramat la scris şi în discursul public? Pe Chiru, vreme de ani de zile, l-am ridicat cu toţii în slăvi, i-am mediatizat vorbele lipsite de conţinut, frazele stereotipe, cele şterpelite de la alţii şi reproduse nouă ca rod al gândirii sale.
Noi i-am dat dimensiune publică acestui fost muncitor la Textila Botoşani care de ani de zile organizează conferinţe de presă pentru a ne vorbi despre economia judeţului şi a ţării fără a avea cele mai fragile cunoştinţe despre fondul economiei de piaţă., despre cum funcţionează o economie liberă şi prin ce se diferenţiază de cea etatizată, ce însemnată proprietate privată în raport cu proprietatea socialistă care este a tuturor şi a nimănui.
Iată o mostră din cultura personală a lui Chiru: Cred ca economia tari a fost de mult desfintata si acum se incearca o manipulare cu situatia Grecei, o pista falsa care se vrea a duce in eruare cetateni acestei tari ca sa nu spun altfel.
Iată şi o mostră din puţul gândirii sale de Gâgă sindicalistul: E cel mai bun prieten e singurul care nu mar parasi niciodata nici eu dealtfel.
Onofrei de la Cătămărăşti Deal este sincer în demersul său, vrea să lupte împotriva corupţiei care a cuprins întreaga comună Mihai Eminescu.
În schimb, Vasile Chiru candidează consilier pentru a-şi primi răsplata din partea PSD-ului pentru serviciile aduse acestui partid ca lider de sindicat, care de fapt au fost mari şi păguboase servicii aduse celor care muncesc cinstit în sistemul privat. Precum marii lideri de sindicat Ciorbea. Miron Mitrea etc. care aui trădat lupta sindicală pentru a deveni nişte impostori politici, unul dintre ei ajuns şi după gratii, la scară judeţeană Chiru a devenit şi el un mic impostor politic de culoare roşie, retrăind zilele vremurilor când făcea parte din clasa muncitoare şi conducătoare a ţării comuniste.
Nu cred că misiunea noastră în faţa acestui val de candidaţi analfabeţi este cea de a râde, de a ironiza, ci aceea de a informa electoratul cine sunt aceşti intruşi în viaţa publică şi cum trebuie eliminaţi. Acesta-i rolul nostru ca presă şi nu cel de-ai face pe cititori să râdă ca proasta-n târg. Părerea mea!