La Darabani, lupta pentru primăria oraşului se dă între trei personaje, unul mai pitoresc decât celălalt prin ineditul în care se prezintă în faţa alegătorilor şi prin oferta electorală.
Inginerul Corneliu Aroşoaie este primarul social-democrat în scaun de două mandate şi încearcă să-i convingă pe dărăbăneni să i-l încredinţeze pe cel de-al treilea. Modul său de a acţiona faţă de alegători este unul subtil, de politician hârşâit. Mai mult speculează greşelile celor doi contracandidaţi şi punctează în favoarea sa. Cine îi sunt contracandidaţii?
Cel mai puternic se crede Gheorghe Burlacu, care se şi vede primar. Personajul nostru este destul de pitoresc, nu numai prin mapa profesională de studii medii, ci prin experienţa politică trăită. Omul a trecut pe la mai toate partidele care au avut filiale pe la Darabani. Însă, din funcţionar la piaţă la rang de viceprimar al oraşului l-a propulsat PRM-ul. Căci alegerile locale din 2004 l-au prins pe listele PRM. Pentru că i s-a părut băiat muncitor, primarul Aroşoaie, care avea controlul votului în consiliul orăşenesc prin consilierii social-democraţi validaţi, l-a susţinut să fie ales viceprimar. Proastă inspiraţie a avut, căci ajuns viceprimar, precum ţiganul cu tatăl său, aşa şi Burlacu a început să-l ponegrească pe Aroşoaie, poate, poate la viitoarele alegeri, adică cele de acum, îi va putea lua locul.
Şi pentru că PRM-ul nu mai dispunea de combustibil electoral care să-l propulseze primar, Burlacu a sărit în barca PNL. Supărat că a părăsit PRM-ul, preşedintele Dumitru Codreanu a declanşat procedura de detronare a lui Burlacu din funcţia de viceprimar, lucru care i-a reuşit. Aşa că Burlacu candidează la primăria Darabani în numele PNL şi ca simplu cetăţean al urbei. El îşi pune mare nădejde în faptul că fiind victimizat prin pierderea funcţiei de viceprimar, dărăbănenii îi vor ţine partea şi-l vor consola, dându-i prin vot, funcţia de primar. Este o impresie, pentru că realitatea, adică modul în care se pregătesc de vot dărăbănenii, este cu totul alta.
Cetăţenii sunt revoltaţi de faptul că Liviu Câmpanu, om de-al lor, după ce s-a văzut cu mandatul de deputat în buzunar le-a cam dat cu tifla, adică nu i-a ajutat cu nimic. Motiv pentru care vor să se răzbune. Nu pe el, ci pe candidatul PNL. Aşa că există riscul ca oalele să se spargă-n capul lui Burlacu.
Un alt candidat, poate cel mai pitoresc, este democrat-liberalul Stelică Strugaru, a cărui mapă profesională este supervizată de o şcoală profesională. Omul nu vrea decât să ajungă primar. E drept, nu prea ştie el rostul acestei funcţii, dar se pricepe la cu totul alte lucruri, mult mai practice şi cu câştig imediat. Strugaru are o fizionomie glumeaţă, iar de-l asculţi vorbind, stai şi te întrebi dacă nu cumva Pinocchio a fost creat după chipul şi asemănarea sa. Priceput la afaceri oneroase, se zice că Strugaru a adunat bani mulţi, dar şi mai mulţi ar fi pierdut pe la câte un pokeraş. Că-i place jocul la nebunie! Chiar dacă o fi pierdut şi pe la poker, i-a rămas de ajuns. Are în buricul târgului un restaurant, o discotecă, organizează nunţi, adică dacă nu curge, picură, şi tot este ceva. Acum dă-n electorat cu mici şi ţuică, arătându-le unde să-l ştampileze pe buletinul de vot.
Dar dărăbăneanul tot român este. Mănâncă micul, bea ţuica şi-i povesteşte primarului Aroşoaie cum se distrează el pe banii lui Strugaru, asigurându-l pe primar că-l va vota pentru al treilea mandat. În tot acest timp, Stelică Strugaru continuă să ofere dărăbănenilor o platformă electorală mesteşugită cu mici şi ţuică, aşteptând să se aşeze pe scaunul de primar.
Dacă Burlacu şi Strugaru preferă atacurile directe la adresa primarului Aroşoaie, acesta procedează cu ceva mai multă diplomaţie. El le explică dărăbănenilor că rostul opoziţiei politice este să-l critice, fără a da însă nume şi fără a face referire directă la vreun partid. Iar alegătorii pricep aluzia, continuă să se simtă bine cu opoziţia, îi mâncă micii, îi bea ţuica şi primeşte pungile cu cadouri, dar gândul tot la tufa de trandafiri le este. Părerea mea!