În Parlamentul României se fură la voturi din 1996, când PDSR-ul şi-a pierdut statutul de partid majoritar iar în Parlament a pătruns un conglomerat de partide, precum CDR-ul, voturile fiind disipate. Tot din 1996 s-a descoperit rolul important pe care-l poate juca şeful de grup parlamentar şi cât de necesare sunt negocierile din culise.
Preşedintele Băsescu, prin cuvântarea de ieri, şi-a arătat încă odată ticăloşia care-l caracterizează. Dacă el ar fi dorit din toată inima realizarea unui moratoriu între partidele politice parlamentare, ca să treacă repede legile cerute de FMI, ar fi renunţat la Roberta Năstase, lăsându-i pe cei din opoziţie fără nici un pretext de a nu mai vota legile. Numai că dorinţa preşedintelui a fost ca cei din opoziţie să nu răspundă chemării sale de interes naţional şi astfel să-i poată acuza de dezinteres faţă de problemele naţionale, culpabilizându-i pentru insuccesele Guvernului Boc.
Puerile au fost şi motivaţiile de refuz ale liberalilor şi social-democraţilor. Ponta a susţinut că nu poate vota legile impuse de FMI. Dar când Guvernul Năstase a promovat în Parlament legile cerute de FMI, torul era în ordine. Ponta, prin poziţia pe care s-a situat, a arătat românilor că nu-i pasă de interesele naţionale ci de satisfacerea nevoilor partidului pe care-l reprezintă.
La fel şi Crin Antonescu, a pus condiţia ca moratoriul să devină o realitate, să fie schimbbată Roberta Năstase, care fură voturi. Dar Crin Antonescu era în Parlament când Guvernul Tăriceanu, deşi în minoritate, obţinea legi votate tot cu voturi falsificate ca număr. Şi Antonescu a demonstrat dispreţ faţă de românii de rând, de alegătorii partidului său, punând interesele partidului deasupra intereselor naţiunii.
Ieri am avut confirmarea irevocabilă că aleşii noştri nici pe departe nu sunt interesaţi de rezolvarea problemelor care să ne îndulcească viaţa ci de propriile lor nevoi. Ticăloşi şi cei aflaţi la putere şi cei din opoziţie. Părerea mea!