Cei mai mulţi consideră că putem trăi şi fără să aparţinem acestui spaţiu şi că nu vom muri de foame sau vom sărăci. Este trist că după aproape şase ani de la intrarea noastră în Uniunea Europeană încă nu am conştientizat importanţa intrării în Schengen. E drept, că nu le pasă celor din ţară, care n-au călcat în viaţa lor dincolo de graniţă insă mulţi dintre ei au copii, fraţii, soţiile şi alte rude care muncesc în ţările Uniunii Europene. Pentru aceştia, intrarea României în Schengen este deosebit de neimportantă cum este importantă şi pentru cei aflaţi încă în ţară şi care aspiră la un loc de muncă mai bine plătit în Occident. Dar intrarea României în Schengen este extrem de importantă din punct de vedere economic. Dispariţia barierelor vamale va însemna mult pentru exportul produselor noastre, pentru libera circulaţie a transportatorilor.
Ce am enumerat aici sunt numai două mari avantaje pentru care România trebuie să aparţină Spaţiului Schengen. Guvernul PDL era la un pas de a ne vedea visul împlinit. Lovitura de stat dată de USL democraţiei româneşti în vara anului 2012 ne-a baricadat calea tocmai când şi Olanda, duşmanul nostru de moarte, era pe piciorul diplomatic de a ne acorda votul.
Din vara anului 2012, Guvernul Ponta s-a tot lăudat că ne va băga în Schengen dar faptele premierului Victor Ponta în politica europeană ne-a îndepărtat tot mai mult de acest deziderat. S-a ajuns în situaţia ca pe lângă Olanda şi ţări prietene nouă să se opună în momentul de faţă, cum este Franţa şi Germania. Vor mai fi şi altele după Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie care va fi publicat în ianuarie 2014.
Dacă până acum ţările oponente intrării noastre în Schengen ne reproşau lipsa securizării graniţelor şi corupţia avansată, acum ne-au pus în faţă problema ţiganilor. Deşi nu este corectă poziţia Franţei şi Germaniei de a ne condiţiona intrarea în Schengen de integrarea socială a ţiganilor, pe fond au dreptate. Problema ţiganilor noştri nu este de ieri sau de astăzi, ea a apărut în momentul dezrobirii ţiganilor în anul 1856. Eliberaţi din proprietatea boierilor, ţiganii s-au trezit liberi dar fără nimic al lor. Acesta a fost un moment crucial în istoria ţiganilor din România. Dezrobiţi dar săraci, ca să trăiască s-au îndreptat spre îndeletniciri meşteşugăreşti dar şi de natură infracţională.
Ieşiţi primii din România în decembrie 1989, ţiganii au fost primiţi prin Occident ca cetăţeni români care au suferit sub regimul comunist. Occidentul le-a luat apărarea şi ne-a impus să-i tratăm egali din punct de vedere al libertăţilor democratice. Acum s-au dumerit cu cine au de-a face şi nu mai ştiu cum să scape de ei.
Vinovaţi de soarta actuală a ţiganilor suntem şi noi dar şi Occidentul. Occidentul este vinovat că la prima şandrama ţigănească apărută prin parcul oraşelor, prin preajma acestora, trebuia imediat s-o demoleze nu să lase să se organizeze tabere insalubre şi generatoare de infracţiuni mai mult sau mai puţin grave. I-au primit şi nu mai ştiu cum să scape de ei. Vor acum să-i luăm acasă dar se lovesc de propriile lor cerinţe pe care ni le-au impus: libertăţile democratice şi calitatea de cetăţean european.
Autorităţile noastre sunt vinovate că au permis plecarea din ţară a ţiganilor fără a le monitoriza activităţile prin ţările pe unde s-au oploşit şi fără a avertiza guvernul acelor ţări despre comportamentul ţiganilor şi potenţialul lor infracţional ridicat.. Guvernele noastre n-au luat măsuri coercitive asupra ţiganilor care au ridicat palate monstruoase, obligându-i să respecte legile urbanismului, să plătească taxele şi impozitele legale şi mai ales să-i întrebe de unde au banii.
Fondurile acordate României pentru incluziunea socială a ţiganilor au fost date pe mâna acestora. Iar ei ce au făcut? Ceea ce ştiu să facă din 1856 încoace: le-au furat.
Franţa, Germania şi cu siguranţă celelalte ţări afectate de ţiganii noştri vor căuta să ne forţeze să-i aducem în ţară. Cum? Cu forţa noi nu-i putem aduce. Nici Occidentul nu-i poate alunga cu forţa pentru că se vor lovi de drepturile democratice de cetăţean european pe care le au şi ţiganii.
Problema incluziunii sociale a ţiganilor nu se poate rezolva peste noapte. Este o problemă de lungă durată. Occidentul să-i oblige la muncă. Obligaţi să muncească ţiganii vor veni acasă. Iar noi va trebui să-i educăm pentru a deveni cetăţeni europeni civilizaţi. Numai că fondurile europene acordate în acest scop să nu mai fie date organizaţiilor ţigăneşti pentru a le fura. Vor trebui cheltuite sub directa autoritate a statului.
Va trebui să lăsăm baltă prostia cu discriminarea etnică şi să punem piciorul în prag prin a folosi forţa şi puterea legii. Ţiganii trebuie să înţeleagă că trebuie să muncească, să înveţe la şcoală, să se supună legilor şi să plătească dările la stat ca orice alt cetăţean român. Dacă nu vom implementa astfel de măsuri, ţara noastră va sta mult şi bine la poarta Spaţiului Schengen, pentru că de fiecare dată se va găsi un guvern european să se agaţe de ceva pentru a nu ne vota accesul în spaţiu. Părerea mea!
iniţial declarase că nu va face astfel de diferenţieri
