Un guvern pentru interesul lor, nu al nostru

În aceste zile se fac şi se desfac guverne. Întoarcerea lui Băsescu la Cotroceni a deschis noi perspective politice de a înlătura Guvernul Tăriceanu de la putere. Combinaţii politice se fac multe, unele chiar ciudat de nefireşti prin doctrinele politice pe care partidele în cauză pretind că le stau la bază. Dar toate aceste jocuri politice, privite cu atenţie, ne conduc spre o concluzie extrem de dureroasă pentru noi.
În fond, actuala putere politică românească este împărţită în două tabere. Tabere ce sunt controlate de acele persoane cu putere financiară pe care preşedintele Băsescu i-a numit oligarhi.
Una din tabere este reprezentată de chiar preşedintele Băsescu. În spatele său stau oligarhi „gen Vântu”. Nu pentru noi luptă Băsescu să obţină cât mai multă putere. Nu în folosul nostru vrea acest Băsescu să uzeze de eventualele noi prorogative ale puterii, dacă le va obţine vreodată. În perioada campaniei electorale de revenire a lui Băsescu la Cotroceni, o parte a presei naţionale a dezvăluit multe afaceri murdare în care numele lui Băsescu stă la loc de necinste. Poporul n-a fost preocupat să ia act de aceste afaceri murdare şi să cântărească vinovăţia lui Băsescu. Ştiţi de ce? Suntem o naţiune tributară sentimentului afectiv. Cât Iliescu a fost protejatul inimii noastre, nimeni nu accepta vorbe urâte la adresa acestuia, chiar dacă ele exprimau un adevăr. Cohorte întregi de români mergeau să-l voteze pe Iliescu, în care vedeau un fel de mesia al românilor, trimis de Dumnezeu să ne scape de răul comunismului.
Acuma, în sufletul nostru l-am înlocuit pe Iliescu cu Băsescu. Vorbele lui Băsescu, false în totalitatea lor, ne ung la inimă. Le acceptăm drept realităţi, numai că ele exprimă o realitate virtuală, ce cu mult fariseism ne-a fost creată şi indusă în conştiinţă într-un mod subminal. În realitate, preşedintele Băsescu apără interesele taberei de oligarhi ce-o reprezintă.
De partea cealaltă, avem o altă tabără de oligarhi, apărată de Guvernul Tăriceanu şi o parte din parlamentari. Oligarhul cel mai de seamă şi principalul duşman al lui Băsescu rămâne Dintru Patriciu. Fiind la putere, această tabără împarte feliile tortului, spre neputinţa celor din tabăra băsesciană.
Dacă veţi urmări cu atenţie discursurile prezidenţiale prin care înfierează cu mânie proletară oligarhii din tabăra lui Tăriceanu, veţi constata că toţi cei înfieraţi se află în faţa ochilor prezidenţiali. Cei care au ieşit din vizorul său, precum Dumitru Ioan Popescu, se bucură de o oarecare linişte. Cei care au trecut de partea lui Băsescu, sunt chiar liniştiţi şi speră să ajungă din nou călare pe tort, cât o mai rămâne din el.
Băsescu declară pompos că el nu negociază cu oligarhii lui Tăriceanu sau a lui Geoană. Greşit! A negociat cu Hrebenciuc ieşirea PD-ului de la guvernare. Băsescu voia că socată PD-ul din guvern, iar ei nu se dădeau duşi. I-a scos cu sprijinul PSD, iar cel care a negociat a fost Hrebenciuc. În campania electorală de la anul, dacă nu vom avea alegeri anticipate, o să ne crucim ce dezvăluiri se vor face privind actualele aranjamente politice.
Preşedintele Băsescu n-a renunţat la ideea formării unui partid al său. El ştie că în forma în care este împărţită în prezent puterea politică în Parlament, nu poate obţine modificarea Constituţiei, pentru a-şi spori puterile. Strângerea sub aceeaşi umbrelă a PSD, PD şi PLD i-ar asigura numărul necesar de voturi în Parlament, care să-l susţină în demersul său de modificare a Constituţiei, poate chiar în esenţa ei, România urmând a deveni o republică prezidenţială.
În toate acest jocuri politice noi nu contăm. Noi suntem masa de manevră de care politicieni isteţi precum Băsescu, Tăriceanu sau Geoană se folosesc. După ce şi-au îndeplinit scopul, după ce-au încălecat tortul puterii, noi nu mai contăm. Dacă cineva mai crede şi acum că preşedintele Băsescu nu poate dormi noaptea de grija noastră, sau că premierul Tăriceanu ori parlamentarii au coşmaruri că n-au reuşit să adopte la timp oarece lege, este un campion al naivităţii. Părerea mea!