Locuitorii oraşului Flămânzi, moştenitori de drept ai foştilor proprietari ai lacului Dracşani, s-au întrunit ieri pentru a se lămuri ce vor. 208 moştenitori s-au adunat în sala de şedinţe a Consiliului Local Flămânzi pentru a se pune de acord asupra variantelor de acţiune oferite de Legea 247/2005. Aceştia au dreptul să solicite retrocedarea suprafeţelor de luciu de apă moştenite sau pot opta pentru variantele de împăcare propuse de către stat sau actualul concesionar Piscicola SA. Preşedintele Obştii Dracşani, Mihai Popa, i-a invitat la această adunare şi pe subprefecţii Şalgău şi Elvădeanu. Aceştia au venit însoţiţi de către secretarul Prefecturii Gheorghe Munteanu. Intenţia mulţimii adunate a fost de a-i lua la rost pe cei doi înalţi funcţionari asupra tergiversării rezolvării cererii de retrocedare. Surprizele au apărut din discursul subprefectului Mihai Elvădeanu dar şi din partea localnicilor. După cuvântarea şefului Obştii, subprefectul Elvădeanu a ţinut să se asigure că cei prezenţi în sală sunt cu adevărat moştenitori ai foştilor proprietari. Apoi le-a explicat ce spune legea şi ce alternative au revendicatorii. „Dacă vor retrocedarea pe vechiul amplasament, problema îmbracă un anumit aspect. Trebuie de văzut dacă nu s-au făcut investiţii de către stat, până acum. Am informaţii că investiţiile acestea au depăşit 213 miliarde lei. Altfel spus, oamenii vor trebui să dea aceşti bani celor care au făcut investiţiile. Dacă nu pot plăti, pot opta pentru compensare în natură în altă parte, sau pot alege să fie despăgubiţi de către investitorul cumpărător. Mai trebuie lămurit dacă toţi membrii Obştii vor retrocedarea pe vechiul amplasament. Noi am primit o adresă de la firma Piscicola din care am înţeles că mai mulţi dintre ei şi-au exprimat acordul de a primi despăgubiri din partea Piscicolei” , a declarat Elvădeanu, fără a explica de ce nu s-au solicitat de către stat returnarea investiţiilor şi în alte cazuri de restituire. În replică, cei prezenţi au spus că nu este adevărat. Câteva persoane au arătat plicurile cu propuneri primite de la Nistor, dar au susţinut că nu au acceptat. În aceste condiţii, Elvădeanu a declarat că vor verifica să vadă „dacă nu există nişte falsuri şi la Nistor” . El le-a mai explicat oamenilor că, potrivit legii, retrocedarea sau despăgubirile nu pot fi acordate individual, ci Obştii, care nu este divizată. Directorul societăţii Piscicola le-a oferit moştenitorilor despăgubiri de 15 milioane lei pentru fiecare revendicator. „Ceea ce fac ei cu noi este un fel de diversiune. Ca să le rămână iazul lor. Potrivit actelor, redevenţa pe care o dă Nistor statului, pentru iazul Dracşani, este de 115 kg de grâu pentru fiecare hectar de luciu de apă. Adică o colivă mai mare. La preţul de 3000 lei kg de grâu, rezultă că Piscicola plăteşte statului cam 350.000 lei anual pentru un hectar de luciu. Sau contravaloarea a 7 kg de fitofag. Cu o traistă de peşte, el îşi asigură venituri considerabile. Producţia medie obţinută la Dracşani este de 400 tone peşte anual. Asta înseamnă cam 40 miliarde lei. Acum înţelegeţi de ce nu vor să-l dea înapoi oamenilor” , le-a explicat Mihai Popa celor prezenţi la dezbatere. Elvădeanu le-a mai explicat încă odată că dacă se va aproba retrocedarea, se va întocmi un singur titlu de proprietate, pentru tot lacul. Şi asta doar la solicitarea reprezentantului legal, adică Mihai Popa. O altă variantă ar fi să primească despăgubiri din partea statului, în acţiuni la fondul Proprietatea. Dar subprefecţii le-au explicat clar că, în acest caz, vor mai avea de aşteptat. Declaraţiile oficialităţilor nu erau ceea ce aşteptau localnicii. Aşa că l-au asaltat cu o serie de acuzaţii pe subprefectul Elvădeanu. „Eu am venit să vă spun ce zice legea. Eu trebuie să respect legile aşa cum sunt ele. Nu am venit aici ca să fiu jignit” , s-a apărat Elvădeanu. „Dacă acceptăm despăgubire în natură, ne vor da luciu de apă undeva prin apele teritoriale ale Mării Negre. Dar nu, la mijloc sunt alte interese. Şi interesele astea de a nu primi noi ce ni se cuvine sunt mari. Vorbim de interese naţionale, nu numai la nivel local” , a precizat Toma Ciobanu, revendicator şi consilier de Flămânzi. Opinia sa a fost susţinută şi de alţi concetăţeni. Aceştia cred că marele botoşănean Popescu, ce învârte năvoadele pe la Bucureşti, nu este străin de cauză. „Încă nu ştim cât de corectă este documentaţia domnului Nistor. Am văzut şi acele plicuri şi înclin să cred că este posibil să fie adevărată şi varianta asta. Noi am venit să vedem dacă într-adevăr cei prezenţi aici sunt toţi moştenitori de drept. Din ce am înţeles eu, peste 50% dintre aceşti oameni ar fi depus cerere de despăgubire la Nistor. Dacă este adevărat, atunci votul pe care şi-l dau ei acum ar trebui să fie o simplă formalitate. Vom vedea” , şi-a declinat poziţia subprefectul David Aniţei Şalgău. Cât priveşte varianta intereselor naţionale, Şalgău a opinat că „lumea este manipulată probabil de unii care au interes local. Nu există interese naţionale” . Adunarea s-a terminat cum a început. Adică în coadă de peşte. După ce toţi s-au dat de ceasul morţii asemenea protagoniştilor din fabula „Lacul, ştiuca şi o broască”. Supăraţi, cei 208 revendicatori au început să scandeze lozinci pro şi anti. La final le-au promis autorităţilor că dacă nu li se vor rezolva cererile, vor merge la Prefectura Botoşani cu topoarele şi cu furcile pentru a-şi face dreptate şi a tăbăci pieile celor ce vor fi găsiţi vinovaţi de păcălirea populaţiei. (Marian MOROŞAN)
Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea,
multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.