Cu bonul fiscal nr. 0001/03.06.2020 a cumpărat un peşte novac în greutate de 4,485 kg. Peştele l-a cumpărat din Piaţa centrală Botoşani de la magazinul aparţinând Societăţii PISCICOLA S.A., Botoşani de care aparţine şi Ferma Piscicolă Dracşani patronată de inginerul piscicol Gheorghe Nistor care este şi directorul societăţii botoşănene.
Cu peştele cumpărat, Traian Popa a cerut Laboratorului de Încercări Fizico-Chimice TUV Austria România S.R.L. Bucureşti să facă analizele chimice cu respectarea normelor sanitar-veterinare ale UE.
Prin Raportul de Încercare nr. 1748LIFC030 72020 din 3.07.2020 TUV Austria România SRL stabileşte că peştele conţine mari depăşiri de concentraţie la pesticide şi metale grele.
În explicaţiile la Raport se precizează Mb
Pesticidul p.p. DDE are normă europeană maximă de 0.02 mg/kg de peşte iar la analiză s-a găsit 0.04, depăşirea fiind de 0,02 mg/kg, o depăşire extrem de periculoasă pentru organismul uman. Celelalte 3 pesticide, respectiv Fonofos (0,01), Popargile (0,02) şi EPN (0,04) nu sunt admise ca prezenţă în alimente, deci nici în peşte, aceste pesticide fiind considerate extrem de dăunătoare corpului uman.
În ce priveşte metalele, s-a constatat că peştele conţine 6 metale dintre care depăşiri de limită s-a constatat la Arsen (0,147), Crom (0,222), Plumb (0.102) si Staniu (0,017), toate aceste depăşiri aducând un plus de toxicitate în organism iar în combinaţie cu depăşirile de pesticide consumul peştelui din iazul Dracşani, după părerea unor specialişti şi a unei organizaţii neguvernamentale TUV ar trebui interzis până la decontaminarea iazului.
Traian Popa, primind acest raport, a
considerat că este de datoria sa civică să informeze instituţiile abilitate ale statului, aşa că a trimis o informare către ANPC Bucureşti şi Botoşani, ANSVSA Bucureşti şi Botoşani, şi Jurnalului de Botoşani pentru informarea publicului. Informarea poartă data de 8.12.2020 iar Traian Popa aşteaptă reacţiile instituţiilor informate. În informare se indică şi posibile cauze ale contaminării apei din iazul Dracşani în sensul că în iaz, prin râul Sitna care traversează municipiul Botoşani, ajung toate reziduurile din apele menajere şi industriale care se depun în mâlul iazului. Chiar dacă la Răchiţi există o Staţie de epurare, se ştie că această staţie nu lucrează la parametrii stabiliţi prin lege aşa că marea majoritate a substanţelor chimice şi a metalelor din apele reziduale şi industriale ajung în apa râului şi de aici în iaz.
Sănătatea oamenilor noştri trebuie să ne preocupe pe toţi, însă pentru dumneavoastră reprezentanţi ai Serviciilor Publice specializate pentru protejarea sănătăţii populaţiei trebuie să reprezinte mai mult decât o acţiune civică pe care am prezentat-o eu. Împreună cu O.N.G.-ul pe care l-am contactat şi specialiştii în domeniul securităţii produselor alimentare, vom monitoriza această acţiune civică şi cele care vor urma se arată în finalul informării pe care Traian Popa a trimis-o instituţiilor abilitate ale statului şi la care a anexat şi analizele de laborator, analize efectuate de un laborator austriac autorizat.
Este de precizat că analizele au fost efectuate pe nun peşte în greutate de 4,485 kg care putea avea vârsta de 4 ani. Aceleaşi analize efectuate la peştele tânăr, sub un an, ar putea indica cantităţi de substanţe sub gramajul stabilit în Raportul la care am făcut referire.
De precizat că Traian Popa a trimis Informarea şi la Direcţia Sanitar Veterinară şi Siguranţa Alimentelor la Botoşani unde şef este suliţanul liberal Mihai Ţurcanu, fratele infractorului Florin Ţurcanu.
Ce poate nu ştie Traian Popa este faptul că Ţurcanu este finul de cununie al inginerului piscicol Gheorghe Nistor, patronul iazului Dracşani. Va lua măsuri finul asupra naşului? Eu nu cred, aşa că de sărbători pe tarabe va sta acelaşi peşte din iazul Dracşani.
Ioan Rotundu
