Ieri 14 octombrie, a fost Hramul Chisinaului. Cu aceasta ocazie, primaria mun. Chisinau a desfasurat o serie de manifestari cultural-artistice. La orele 08:00 sarbatoarea a fost deschisa prin depunerile de flori la monumentul Domnitorului Stefan cel Mare si Sfant, urmata la 08:30 cu Sfanta liturghie. Surpriza zilei a fost un super concert, sustinut de Orange, la care au participat o serie de artisti renumiti, printre care maestrul Gheorghe Zamfir si Dan Balan cu proiectul sau Crazy Loop.
Ceremoniile din Piata Marii Adunari Nationale au fost deschise la orele 11:00. La orele 12:30 a urmat Festivalul international de dans popular pentru formatiile de copii, editia a XII-a.
La orele 14:00, in Gradina Publica Stefan cel Mare si Sfant a avut loc un concert sustinut de maestrul Eugen Doga.
La orele 17:00, in Piata Marii Adunari Nationale, a inceput un spectacol dedicat Hramului Orasului, la care au participat artisti cunoscuti, printre care Nelly Ciobanu, Adrian Ursu, Catharsis, Geta Burlacu, Natalia Barbu, Zinaida Julea, Doina Sulac, Orchestra Lautarii cu Nicolae Botgros, maestrul Gheorghe Zamfir, Irina Loghin, Fuego etc. Dupa focurile de artificii, a urmat un concert oferit de catre Dan Balan.
Prima mentiune a tirgului dateaza din anul 1436, iar mentiunile ulterioare descriu un tirg rural prevazut cu o hala de piatra, grupat in jurul parohiilor Nasterea Fecioarei (Mazarache) si Sfintii imparati Constantin si Elena.
În cursul campaniilor Rusiei impotriva Turcilor, armatele generalului Alexandr Suvorov poposesc de mai multe ori in Chisinau si construiesc o cetate la vadul Bicului, in dreptul actualei strazi Buna Vestire. Dar dezvoltarea tirgului ca oras incepe odata cu stapinirea ruseasca (1812) care alege Chisinaul, drept capitala a noii gubernii botezata Basarabia, dupa numele purtat pina atunci de tinutul moldovenesc anexat de Turci intre 1484 si 1538 si denumit de dinsii Bucak (Bugeac).
In 1834 incepe construirea orasului rusesc, cu strazile care se intretaie in unghiuri drepte, deasupra tirgului moldovenesc de pe malul Bicului. Unul din principalii arhitecti ai noului oras este A. Bernardazzi. In cadrul dezvoltarii economice din secolul XIX, Basarabia este menita sa produca indeosebi cereale, exportate prin calea ferata (terminata in 1871) spre portul Odesa. Numerosi Rusi, Ucraineni, Evrei, Germani si Evrei se stabilesc atunci in gubernie, cu precadere la orase. Moldovenii spre 1898 nu reprezentau decat 14% din populatia orasului.
In 1918, dupa ce Sfatul Tarii voteaza unirea cu Romania, numirile strazilor sunt schimbate: astfel Tarski Prospekt devine Bd. Alexandru cel Bun (azi Stefan cel Mare) iar Ulita Suvorova devine Stefan cel Mare (azi Dimitrie Cantemir). Vor fi schimbate din nou de regimul sovietic (Alexandru cel Bun devenind Stalin), care, sub conducerea arhitectului Sciusev, recladeste orasul, acum capitala unionala, in stilul blockhaus specific comunismului (vizibil, bunaoara, in palatul guvernulu sau la Ciocana), dar construind si monumente de stil mai traditional rusesc, ca de pilda Gara.
(Romanien Global News)