Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Infracţiuni
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Sănătate
Sport
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Mondene
Gastronomie
Caricaturi
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.7440 lei
1 USD = 4.1547 lei


Număr accesări
Astăzi:
6611
De la 07 Ianuarie 2003
70904579

Ich bin ein Berliner. Eu sunt berlinez

  • 9 November 2009, 23:00
Da, stimaţi radioascultători, acum, când rostesc aceste cuvinte, eu cu adevărat, sunt berlinez. La Berlin sunt prezent fizic de câteva zile, unde împreună cu colegul Petru Bogatu participăm, la invitaţia Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi a Uniunii Jurnaliştilor din Germania, la acţiunile de evocare a aniversării a 20 de ani de la căderea Zidului de la Berlin.
Zic că sunt berlinez nu pentru că mă umflă rânza parvenitului uşuratic, că mă las de biata noastră fărâmă de ţară şi hai, deodată, să mă apuc şi să profit de fastul şi strălucirea acestui minunat oraş din centrul Europei civilizate. Pentru că nu se poate şi nu pentru că este imposibil. Că e posibil au dovedit-o până la mine zeci de mii de basarabeni care au umplut oraşele Europei şi se simt aici împliniţi. Pornirea afectivă de a fi berlinez nu se referă la apartenenţa propriu zisă, fizică şi nemijlocită, la acest oraş.
„A fi berlinez" este o stare de spirit al cărei autor este regretatul preşedinte al Statelor Unite ale Americii John F. Kennedy, care la 26 iunie 1963, în plină blocadă sovietică a Berlinului de Vest, şi-a încheiat celebra sa cuvântare ţinută în faţa miilor de cetăţeni ai Berlinului încurajându-i cu afirmaţia: „Ich bin ein Berliner, Eu sunt Berlinez", adăugând că orice om liber de oriunde în lume trebuie să se simtă berlinez şi să declare că este berlinez, pentru a exprima astfel sprijinul şi solidaritatea cu lupta pentru libertate a berlinezilor asediaţi.
De atunci a fi berlinez este o stare de spirit care este identică cu starea dorinţei de Libertate, ca valoare inestimabilă a democraţiei. Adoptând acest spirit, berlinezii au rezistat crâncenei blocade în condiţiile unei enclave izolate şi ameninţate din toate părţile de tancurile sovietice. De la 13 august 1961 când regimul sovietic de ocupaţie pune începutul construcţiei Zidului ruşinii şi până la 9 noiembrie 1989, când a început demolarea Cortinei de Fier, berlinezii, cei din partea de Est, nu au încetat să îl escaladeze, căutând să se strecoare către lumea liberă printre sârma ghimpată, fâşiile minate, printre plăcile de beton şi ferestrele muruite. Mulţi dintre ei au căzut seceraţi de gloanţe pe acest drum al îndârjirii plin de suferinţă şi de riscuri. Rezistenţa lor nu a fost zadarnică.
După demolarea Zidului de 155 de kilometri lungime, dintre care 45 de kilometri trecuţi prin inima Berlinului, berlinezii au făcut primul pas spre unificare, au dat un semn poporului german, dar şi marilor puteri ale lumii, că obiectivul final al luptei lor nu este simpla ieşire la lumina libertăţii, ci întregirea naţiuni germane împărţită în două state cu regimuri incompatibile.
Regimul comunist, ca regim antiuman şi criminal, care desparte familii şi naţiuni din raţiuni ideologice, a trebuit să dispară de pe pământul German şi cel al Europei. Astăzi, în legătură cu aniversarea, la Berlin poţi vedea peste tot panouri ci inscripţia: „1989-1990, revoluţia înfrăţirii". Nemţii sărbătoresc astăzi 20 de ani de la începutul întregirii lor naţionale şi blestemă zidurile despărţitoare.
La Berlin nu există, decât în fonduri de muzee fragmente ale Zidului suferinţei lor. După unificare, care s-a întâmplat la 3 octombrie 1990, Germania cunoaşte o dezvoltare fulminantă economică şi spirituală. Actul întregirii şi bucuria firească generată de acest fapt au fost canalizate la o modernizare multilaterală a ţării. De aceasta profită din plin oamenii şi societatea. Este o realitate de admirat, dar şi de urmat de naţiunile care mai suferă, despărţite, consecinţele nefaste ale agresiunii comuniste. Naţiunea română, în acest context, este cea mai grav afectată.
Şansele ratate de unificare a celor două state româneşti, oferite de evenimentele care au avut loc în Europa cu 20 de ani în urmă, s-au răzbunat din plin. Republica Moldova sub regimul comunist al generalului Voronin mai că a declarat război deschis României numai din motivul că aceasta insistă să dorească relaţii frăţeşti cu Republica Moldova. Pe Prut, sârma ghimpată ţine de zid despărţitor, iar calea ferată cu ecartamente diferite transformă Republica Moldova întro enclavă expusă multor riscuri.
Spiritul de libertate, cel de esenţă berlineză, care poate fi deplin şi autentic numai dacă presupune şi întregirea naţională, este estompat de raţiuni conjuncturiste. Ele nu ţin de interesul naţional peren ci de posibile reacţii ale altora. Or, spiritul berlinez a fost şi este astăzi adus în actualitate de evenimentele de la Berlin, anume pentru noi şi înseamnă: întregire naţională şi integrare europeană. Sau invers. Priorităţile le alegem noi. În acest sens eu insist să mă consider berlinez şi vă invit şi pe dumneavoastră
Valeriu Saharneanu
Romanian Global News

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]


Iar nu sunt bani de salarii
Este razie!
Planuri parcelare gratuite
Dar în loc ce punem?
Oportunităţi de afaceri economice româneşti, prezentate la Navarra
Incendii la vreme de seară şi noapte
Accident rutier provocat de neadaptarea vitezei la condiţiile de drum
Bolnavii cronici botoşăneni au participat la protestul COPAC
Victorie fără probleme pentru „Viitorul” Flămânzi
din nou arbitraj părtinitor la meciul echipei „Gloria” Frumuşica
Numărul locurilor de muncă n-a suferit modificări semnificative
George Scarlat: Preşedintele României ales în Basarabia
Adunare generală bianuală la Asociaţia Românilor din Canada
„Şcoala nu este numai o clădire, ci o insulă unde
se păstrează identitatea neamului nostru”
Organizaţiile studenţilor basarabeni din România caută soluţii în comun
Horoscop
Peste călugăriţe
O tânără visează să-şi corecteze vederea
Tochitură dobrogeană
Nu daţi cu piciorul norocului!
Ministerul Sănătăţii susţine că vaccinul pandemic pentru copii este sigur
Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi

Blogul lui Rotundu
Arhivă