Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Cultură
Infracţiuni
Anunţuri
Fapt divers
Învăţământ
Administraţie
Social
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Gastronomie
Comentarii
Proverbe şi...
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
17592
De la 07 Ianuarie 2003
122903241

În aşteptarea primului Congres al Forului Democrat al Românilor din Moldova

  • 31 May 2007, 23:00
La 10 iunie a.c., la Chişinău, va avea loc un eveniment foarte important din viaţa românilor basarabeni – primul congres al Forului Democrat al Românilor din Moldova. Această formaţiune constituie la ora actuală cea mai reprezentativă mişcare social-politică şi naţională din republică. Cu prilejul apropiatului eveniment, i-am solicitat un interviu preşedintelui ei, d-lui Nicolae Dabija.
- D-le preşedinte, acest congres este aşteptat demult şi, fiind atât de aşteptat, probabil, şi scopurile pe care vi le propuneţi sunt pe potrivă.
- Da, fireşte. FDRM este o organizaţie neguvernamentală, o primă organizaţie românească înregistrată oficial în Republica Moldova după anul 1944. Am iniţiat-o în aprilie 2005. În aceşti doi ani de zile ea a înregistrat anumite succese. Avem la ora actuală peste 200.000 de aderenţi, din componenţa ei fac parte peste 150 de organizaţii neguvernamentale, uniuni de creaţie, asociaţii culturale, care au aderat in corpore la FDRM, avem filiale în majoritatea localităţilor republicii.
Unul dintre scopurile noastre a fost şi fortificarea societăţii civile, fiindcă societatea civilă la noi era dispersată, avea atitudini necoordonate în foarte multe probleme. Odată cu apariţia Forului, am început să coordonăm acţiunile societăţii civile, a ONG-urilor, a asociaţiilor de drept, culturale din Republica Moldova.
Unul dintre succesele noastre este că am depus din partea societăţi civile o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Ea a fost depusă oficial cu peste 200.000 de semnături scanate pe un disc. Există un precedent când societatea civilă depune o asemenea cerere. Este cazul Ungariei. Înainte de a depune cerere guvernul Ungariei, cu aprobarea Parlamentului, mai întâi societatea civilă a depus o asemenea cerere. În cazul lor, am înţeles că era vorba de vreo 20-30 de organizaţii neguvernamentale. Noi avem 150 de organizaţii, plus 200.000 de semnatari. Un alt succes al Forului este, cred, şi organizarea unei mese rotunde cu statut permanent a partidelor de orientare democratică şi naţională din republică, 14 la număr. Această masă rotundă activează în preajma alegerilor locale. Scopurile noastre sunt: reromânizarea Basarabiei, relansarea mişcării de eliberare naţională, revenirea la cultivarea demnităţii naţionale, relaţii privilegiate cu România ş.a.m.d. Noi am vrea, ca pe plan extern şi intern, să se recunoască că Republica Moldova este un al doilea stat românesc.
Noi credem că putem reveni la trupul Ţării prin asumarea naţionalităţii române, prin reacordarea cetăţeniei româneşti pentru locuitorii Republicii Moldova şi a Bucovinei de Nord. La acest capitol se discută foarte mult. Noi am făcut şi un proiect de lege pe care l-am depus la Senatul şi Camera Deputaţilor din România, în care explicăm: prin faptul că basarabenii nu pot redobândi cetăţenia românească, este încălcată Constituţia României, în care se spune că o persoană poate fi privată de cetăţenia românească doar în două cazuri - atunci când ea se dezice de această cetăţenie sau când statul român i-o retrage. Or, când este vorba de basarabeni şi bucovineni, nici noi şi nici părinţii noştri nu ne-am dezis de cetăţenia românească şi nici statul român nu ne-a retras-o. Deci noi, de facto, suntem cetăţeni români fără paşapoarte româneşti.
De ce populaţia românească din Basarabia doreşte la ora actuală această cetăţenie? Pentru că fiecare conştientizează: a fi cetăţean român înseamnă a fi cetăţean al Europei. Iar noi dorim să fim recunoscuţi pe continentul din care am fost smulşi cu sila într-un fel. Am în vedere continentul cultural.
Îmi pare foarte bine că la ora actuală creşte o generaţie care simte româneşte, care nu se mai intimidează să spună că este românească, că limba este română, că naţionalitatea lor este românească şi că viitorul lor este legat de România.
- Preconizatul Congres îşi va desfăşura lucrările între cele două etape ale alegerilor locale. Sperăm să fie doar două. Vă rog să ne vorbiţi pe scurt şi despre faptul cum s-a încadrat FDRM în această campanie electorală şi care sunt aşteptările dvs.
- Aşa cum vă spuneam, noi am organizat această masă rotundă cu statut permanent, la care am invitat toate partidele de orientare democratică. Este pentru prima dată când ele s-au întâlnit toate împreună şi s-au “ascultat”. Am venit cu propunerea concretă ca cei 16 candidaţi democraţi la funcţia de primar general al capitalei să cedeze în favoarea unui singur candidat. În felul acesta noi am fi câştigat, la sigur, funcţia de primar general al Chişinăului. De ce această insistenţă a societăţii civile? Fiindcă Chişinăul, de fapt, înseamnă republica. A pierde Chişinăul, înseamnă a pierde chiar partidele. Prin faptul că elementul naţional este foarte fragmentat, există pericolul ca în fruntea Chişinăului să vină un primar comunist sau un filorus, adică un primar de stânga. Stânga la noi este identificată cu antiromânismul, cu filorusismul, ş.a.m.d.
Au fost discuţii. Au fost cinci întruniri ale mesei rotunde cu statut permanent. La sugestia noastră, partidele au semnat un pact de neagresiune, de toleranţă în afişajul electoral, de monitorizare a alegerilor, care trebuie să înceapă nu în ziua alegerilor, ci din timp; comportament corect al colegilor de spectru politic, adică să nu se atace democraţi pe democraţi, avem pe cine ataca. S-a convenit să facem o declaraţie - şi am făcut această declaraţie - pe cine să nu votăm la aceste alegeri. Am convenit ca în turul doi de scrutin toate partidele să susţină acel candidat democrat care va lua cel mai mare număr de voturi în primul tur.
Au fost discuţii fructuoase şi au recunoscut şi reprezentanţii celorlalte partide că este un merit al Forului faptul că societatea civilă a reuşit să se adune, iar partidele au reuşit să se “asculte”, să comunice. Noi sperăm, totuşi, ca aceste alegeri locale să fie o bună experienţă pentru partidele noastre şi o repetiţie înainte de alegerile parlamentare din anul 2009, când partidele democratice vor fi obligate să se adune, să fie împreună în acel Bloc al Unităţii Naţionale (B.U.N.), pe care noi l-am propus să fie creat şi din care să facă parte toate partidele de orientare democratică. La alegerile parlamentare din 2009 partidele de orientare democratică sunt obligate să câştige.
- Vă mulţumesc şi vă doresc succese.
Vă mulţumesc şi eu.
Cecilia Melniciuc

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Astăzi, Poliţia de proximitate se va întâlni cu elevii
Memorialul Ipoteşti îşi îndreaptă atenţia spre copii
Părinţii sunt cei care încurcă înscrierile la grădiniţe
OJPC nu i-a iertat pe vânzătorii de jucării indisciplinaţi
Taximetrist fricos şi fără imaginaţie
Doi tineri, ce s-au crezut şmecheri, au sfârşit prost
Anunţ
Anunţ "Vasilache"
Comentariu la comentarii (CX)
Scoici cu vin alb
Nedumerirea lui Ion
Horoscop
Citate şi cugetări din Spania
Vă interesează un GPL?
Bordeianu a scăpat de-o belea românească, pentru a da peste una nemţească
Plan de măsuri pentru diminuarea efectelor secetei
100 de pistoale şi muniţie reală pentru poliţiştii comunitari
Nou regulament pentru cei ce ocupă spaţiul public
Municipalitatea scoate la licitaţie studiul de optimizare a circulaţiei
S-a dat startul la distracţie
Direcţia de Cultură sprijină Reţeaua Tinerilor Rromi
Corlătenii îmbracă straie de sărbătoare
Autospeciala Penitenciarului s-a oprit într-un gard din Truşeşti
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog