Bucătăria moldovenească, dezvoltată pe o gamă bogată în legume şi fructe este considerată ca una dintre cele mai gustoase şi sănătoase din lume şi nu atât pentru numărul mare de bucate, cât pentru multitudinea nuanţelor gastronomice obţinute prin combinarea reuşită a produselor.
Influenţe
Bucătăria moldovenească a avut la fel ca şi cultura ei, influenţe elene şi bizantine amestecate cu influente ruseşti, de aceea au şi ajuns aici să fie populare mâncărurile greceşti (plăcintele, învârtitele) şi tehnologiile caracteristice zonei mediteraneene, cum ar fi utilizarea vinului sec în bucatele din legume şi carne, sosurile picante cu multe mirodenii şi metode deosebite de pregătire a aluatului. De asemenea ruşii au lăsat o amprentă vizibilă în muratul legumelor şi copturi.
O influenţă deosebită asupra dezvoltării bucătăriei moldoveneşti au avut turcii, care au dominat în Moldova peste 300 de ani. Impactul turcesc se face simţit în prepararea combinată a produselor, în tendinţa de a utiliza carne de oi şi în denumirile bucatelor: ghiveci, musaca, ciorbă.
În timp, bucătăria moldovenească a căpătat integritate şi originalitate, iar multitudinea culturilor au evoluat finalmente într-un gust specific, format din cele mai neaşteptate şi mai delicate combinaţii gastronomice. Spre exemplu, pentru bucătăria moldovenească este caracteristică folosirea masivă a brânzei şi a porumbului.
Aluaturi şi patiserii
Descrierea bucătăriei moldoveneşti nu ar fi relevantă fără menţionarea patiseriei: plăcinte, pască, cozonacul, colţunaşii, etc. Aici sunt pe larg utilizate nucile.
Patiseria moldovenească include ştrudele (cozonaci umplute cu mac, dulceaţă din petale de trandafir, vişină etc.), tarte şi cozonaci. Foarte populare sunt clătitele şi deserturile cu fructe uscate.
Dar toate mărturiile despre proverbiala ospitalitate moldovenească sunt însoţite întotdeauna de tăvile cu "poale-n brâu" şi bărdăcile de vin.
Moldova, ţinut al unei gastronomii opulente în perioadele de dulce şi austere în cele de post, reflectă perfect această dualitate în aparentă opoziţie cu plăcintele "poale-n brâu", minune a folosirii aluaturilor şi brânzeturilor, şi vărzările, atât de cuminţi în îngemănarea ingredientelor îngăduite.