Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Infracţiuni
Economic
Fapt divers
Învăţământ
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Lumea lu' Rotundu

1 EURO = 4.6605 lei
1 USD = 4.1120 lei


Număr accesări
Astăzi:
19877
De la 07 Ianuarie 2003
65224307

Învăţământul a picat şi capacitatea, şi bacalaureatul

  • 16 July 2006, 23:00
Un bacalaureat cu evenimente ce au zdruncinat credibilitatea Ministerului Educaţiei şi cu rezultate slabe din partea elevilor, acestea au fost notele dominante ale sesiunii iunie-iulie ale acestui examen crucial pentru absolvenţii ciclului complet al învăţământului preuniversitar.
Această sesiune a examenului de bacalaureat a adus o singură certitudine. Dacă, după scandalul sustragerii subiectelor de către nişte jurnalişti la proba de istorie de la testele naţionale, Ministerul Educaţiei mai avea o brumă de credibilitate, scandalurile care s-au ţinut lanţ pe tot parcursul bacalaureatului au demonstrat incapacitatea Ministerului de a organiza şi gestiona un examen de importanţă naţională.
Ministrul educaţiei, Mihail Hărdău, se felicită pentru cum a făcut faţă "condiţiilor speciale" în care s-a desfăşurat bacalaureatul, dar nu spune o vorbă despre ce ar fi trebuit să facă pentru a preveni respectivele "condiţii speciale". În schimb, ministrul de resort acuză părinţii, presa şi sistemul viciat din şcoli. Nemulţumirea fundamentală a şefului educaţiei este că toată lumea ştia ce se întâmplă în învăţământ şi că nimeni nu făcea nimic. Nici măcar Ministerul Educaţiei.
Bacalaureatul, examenul maturităţii
Examenul de bacalaureat este modalitatea esenţială de evaluare a cunoştinţelor, a competenţelor, a nivelului de cultură generală şi de specializare atins de absolvenţii de liceu. Promovarea examenelor de bacalaureat permite acestora accesul către învăţământul superior sau către piaţa muncii. Din păcate, sesiunea iunie-iulie a bacalaureatului a demonstrat că examinarea s-a făcut nu numai la nivelul cunoştinţelor elevilor. Au fost examinate şi competenţele Ministerului Educaţiei, în ce măsură subiectele sunt secrete, dar şi cât de larg este buzunarul anumitor părinţi sau cât de discutabilă este moralitatea anumitor profesori. La această sesiune, a examenului de bacalaureat au participat 191.299 elevi, repartizaţi în 571 centre de examen. Lucrările candidaţilor au fost evaluate în 154 de centre regionale, iar la supraveghere şi evaluare au participat aproximativ 40.000 de cadre didactice. Probele orale au avut loc între 26 iunie şi 1 iulie şi nu au avut loc incidente prea mari. Probele scrise au început în data de 3 iulie, cu limba şi literatura română şi s-au încheiat în data de 7 iulie. Odată cu proba de limba şi literatura română au început problemele, care au ţinut până la afişarea rezultatelor. Scurgeri de informaţii, înscenări, transmiteri secrete şi anchete. În ciuda aparenţelor, nu e vorba de un film de spionaj, ci de desfăşurarea probei scrise la limba şi literatura română din cadrul examenului de bacalaureat.
Pază cu jandarmi la subiectele de la bacalaureat
Înaintea primei probe, Ministerul Educaţiei anunţase cu mândrie măsurile de siguranţă maximă în care se vor distribui subiectele pentru bacalaureat. Pentru ca situaţia de la testele naţionale să nu se mai repete, plicurilor sigilate cu variantele de subiecte pentru bacalaureat au fost păzite de peste 40 de jandarmi. „Îi asigur atât pe elevi, cât şi pe părinţii acestora că examenul naţional de bacalaureat se desfăşoară în condiţii de maximă siguranţă şi corectitudine", declara ministrul educaţiei exact cu o zi înainte de prima probă.
Scurgeri de informaţii şi informaţii secrete
În ciuda tuturor măsurilor de siguranţă, scandalul a izbucnit cu o seară înainte de proba scrisă la limba şi literatura română, însă până a doua zi totul a fost ţinut în secret. Duminică seara, în jurul orelor 23.30, Mihail Hărdău a fost anunţat de jurnalista Melania Mandas Vergu, de la cotidianul Gândul, că a cumpărat subiectele probei scrise la limba şi literatura română de la nişte elevi necunoscuţi, contra sumei de 500.000 lei. Tranzacţia s-ar fi desfăşurat duminică seara, în faţa Palatului Victoria. Dacă prima oară, la testele naţionale, ministrul Hărdău a crezut că i se face o "poantă", de data aceasta a luat lucrurile în serios. Verificările au fost făcute imediat şi, în momentul în care s-a confirmat că jurnalista de la Gândul se află în posesia variantelor reale de subiecte, Hărdău s-a prezentat, în toiul nopţii, la Secţia 3 de Poliţie din Capitală, împreună cu Melania Vergu şi directorul din minister pe probleme de învăţământ preuniversitar - Liliana Preoteasa. Ministerul Educaţiei reclama, în acel moment, un nou caz de scurgere de informaţii din interiorul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare (SNEE). Tot atunci s-a decis refacerea tuturor subiectelor de la probele scrise ale bacalaureatului, în ciuda faptului că existau subiecte de rezervă. Ministrul a dorit eliminarea oricărui risc, în special acela ca bacalaureatul să îşi piardă în totalitate credibilitatea, împreună cu Ministerul Educaţiei. Inspectorii au fost anunţaţi în dimineaţa probei scrise la română că s-au schimbat subiectele, însă nu l-i s-a explicat de ce. Comisiile de bacalaureat nu au ştiut nimic despre incidentele de cu o seară înainte, iar subiectele le-au fost comunicate în cadrul unei videoconferinţe. Nici elevii nu au ştiut nimic. Despre cum anume au fost comunicate aceste subiecte, Ministerul a păstrat un mare secret. Hărdău a promis că va face publică această informaţie imediat după finalizarea examenelor, ceea ce însă nu s-a întâmplat. Ministrul a motivat că este posibil să aibă nevoie şi în viitor de folosirea acestei metode, aşa că a păstrat secretul, aşa cum s-a întâmplat în mai multe rânduri, când ministrul a promis dezvăluirea unor informaţii şi nu şi-a respectat promisiunea.
Dosarul penal numărul doi
Ancheta demarată şi dosarul de la Secţia 3 Poliţie au fost transferate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Dosarul penal deschis, cu autor necunoscut, cuprinde acuzaţia de sustragere şi distrugere de înscrisuri. În total, un număr de 31 de profesori-inspectori din MEdC au fost audiaţi de procurori. În primul rând au fost vizate persoanele implicate în cele patru faze ale pregătirii subiectelor pentru prima probă scrisă la limba şi literatura română. Este vorba de cei care au redactat, tipărit, învelit în plicuri şi cei care au sigilat plicurile conţinând răspunsurile la subiectele iniţiale ale probei de luni a bacalaureatului. De asemenea, au fost audiaţi membri comisiei pentru elaborarea subiectelor, deoarece se investighează toate variantele prin care subiectele puteau ajunge la jurnalişti.
Subiecte în familie
Între timp, s-a aflat că doi dintre suspecţii audiaţi sunt rude cu jurnalista de la Gândul, Melania Vergu. Inspectorii Marilena Lascăr şi Mihai Stan au fost verificaţi de echipa de poliţişti şi procurori în legătură cu o eventuală implicare în dezvăluirea subiectelor pregătite pentru proba scrisă la limba şi literatura română a bacalaureatului. Marilena Lazăr, inspector la SNEE, şi Mihai Stan, inspector de biologie, sunt rude ale jurnalistei Melania Vergu. Cei doi inspectori, împreună cu directorul general şi directorul adjunct ai Serviciului Naţional de Examinare şi Evaluare (SNEE), sunt singurele persoane care au avut acces la subiectele deconspirate.
Subiecte refăcute şi profesori sechestraţi
Hărdău a decis refacerea tuturor variantelor de subiecte de la toate probele scrise din această sesiune a bacalaureatului. Profesorii care au lucrat, peste noapte, la refacerea subiectelor, au fost sechestraţi în sediul SNEE, fără nici un mijloc de a comunica cu exteriorul. Aceştia nu au avut acces la Internet, telefonie mobilă sau telefonie fixă, şi mai mult, nu li s-a permis să părăsească clădirea SNEE decât după ce primul elev a ieşit din sala de examen, adică după o oră şi jumătate de la începerea probei. Totuşi, profesorii nu au fost plătiţi pentru asta. Ministrul educaţiei a declarat că refacerea subiectelor nu a implicat costuri suplimentare. Ministrul educaţiei găseşte vinovaţi, în timp ce se felicită pentru organizarea bacalaureatului. Hărdău a promis că va face ordine după bacalaureat. Ministrul a promis că va da amănunte, după finalizarea examenelor, despre cum se desfăşoară examenul de bacalaureat "în ţara asta". Nemulţumirile ministrului pornesc de la nivelul şcolilor, unde există un sistem viciat, care permite frauda. De asemenea, Hărdău este revoltat de "ipocrizia" celor care vor dreptate "trei ani de zile, iar în al patrulea an încep să dea bani în stânga şi în dreapta ca să ia notă mare copilul lor". Toată lumea ştie neregulile care se petrec în timpul examenelor naţionale, dar nimeni nu face nimic, acuză ministrul de resort. Se ştie de şpaga dată pentru protocol, la bacalaureat, dar şi de faptul că profesorii membrii SNEE, responsabili de elaborarea subiectelor, dau meditaţii elevilor din clasele terminale. În ciuda acestui fapt, în interiorul Ministerului Educaţiei nu există o reglementare scrisă care să îi împiedice pe profesori să facă acest lucru. Ministrul se bazează pe un "consens" care îi împiedică pe profesorii, de altfel prost plătiţi, să facă meditaţii şi să dezvăluie subiectele în cadrul meditaţiilor, contra sumei de 20 de euro, aşa cum se vehicula în presă. La finalul probelor scrise, Hărdău a ţinut să se felicite şi să îşi felicite echipa pentru felul în care s-a făcut faţă situaţiei speciale. Acesta a declarat că e mulţumit de cum a făcut faţă crizei subiectelor pentru bacalaureat. Situaţia excepţională în care s-a desfăşurat examenul de bacalaureat nu a modificat calitatea şi corectitudinea examinărilor, crede Hărdău. Acesta consideră că echipa ministerului educaţiei a răspuns, atât la nivel local, cât şi la nivel central, cu responsabilitate şi profesionalism pe toată durata desfăşurării examenului.
Rezultate pe măsura organizării
Rezultatele elevilor par să fie pe măsura organizării examenului de bacalaureat: slabe. În ciuda prezenţei mari, de peste 96 la sută, doar 79,60 la sută dintre elevi au reuşit să promoveze, faţă de anul trecut, când, înainte de soluţionarea contestaţiilor, promovaseră 85 la sută. Judeţul Argeş stă cel mai rău în ceea ce priveşte pregătirea elevilor, doar 58 la sută dintre aceştia reuşind să promoveze. În cealaltă extremă se situează judeţul Mehedinţi, cu 96,34 la sută, promovabilitate aproape maximă. În Capitală, situaţia este destul de gravă, o treime din elevi nereuşind să promoveze. Scăderea acestui procent este semnificativă faţă de anul trecut, când în Bucureşti se înregistra o promovabilitate de 77 la sută, faţă de 66 la sută la sesiunea iunie-iulie a bacalaureatului din acest an.
Număr record de contestaţii
Nu e de mirare că elevii nu au fost mulţumiţi de notele luate. Aceştia au depus un număr record de contestaţii, aproximativ 35.000, cele mai multe fiind la limba şi literatura română. Practic, aproape un sfert din elevii care au susţinut examenul de bacalaureat şi-au contestat notele. În Bucureşti, au fost depuse un număr de 7.106 de contestaţii, dintre care mai mult de jumătate au fost la limba şi literatura română.
Ion şi Moromete, intelectualii
Problemele au apărut imediat după proba scrisă la limba şi literatura română. La subiectul de literatură română, elevilor li s-a cerut să prezinte condiţia intelectualului în societate, prin referire la un roman studiat, aparţinând unui autor la alegere dintre Liviu Rebreanu, Camil Petrescu şi Marin Preda. Mai mulţi elevi au ales să discute personajul lui Ilie Moromete din romanul Moromeţii, de Marin Preda, dar baremul nu făcea referire la acest personaj. Nici Ion şi condiţia acestuia de intelectual în relaţie cu pământul nu erau menţionate în barem, în ciuda faptului că mulţi elevi s-au îmbulzit să demonstreze acest lucru. Elevii şi părinţii au cerut să fie punctate şi lucrările în care elevii au prezentat condiţia intelectualului prin personajul Ilie Moromete sau Ion, dar Liliana Preoteasa a declarat că baremul este corespunzător subiectului de la literatură, deci nu va fi schimbat.
Reevaluare prin sondaj
În mai multe judeţe, promovabilitatea a fost suspect de mică sau suspect de mare. Judeţele Vâlcea, Suceava, Ilfov, Hunedoara, Constanţa au promovabilitate de peste 90, judeţul Mehedinţi fiind aproape de promovabilitatea maximă, peste 96 la sută dintre elevi reuşind la examen. În cealaltă extremă se află judeţe ca Argeş, doar 58 la sută promovabilitate, sau Teleorman, unde foarte mulţi elevi nu au reuşit să obţină note de trecere. Drept urmare, Ministerul Educaţiei a cerut reevaluarea, prin sondaj, a lucrărilor la bacalaureat în judeţele în care promovabilitatea trece de 90 la sută, dar şi în cele în care promovabilitate este sub 60 la sută. Intenţia Ministerului Educaţiei este de a verifica în ce măsură profesorii corectori au aplicat baremul impus şi nu de a afecta elevii, intervenind la notele acestora. Elevilor li s-a promis că vor rămâne cu notele neschimbate, profesorilor - că vor fi sancţionaţi dacă se constată diferenţe prea mari între notele iniţiale şi cele finale. Această măsură vine, probabil, să încerce să salveze credibilitatea Ministerului Educaţiei, puternic zdruncinată de evenimentele de la examenul de bacalaureat, dar şi de la testele naţionale.
Concluzii şi consecinţe: avem un învăţământ viciat la toate nivelurile
Sistemul de învăţământ din România avea, oricum, destule probleme. De la profesori cu salarii mici şi sindicate nemulţumite, care sistematic ameninţă cu greva sau cu boicotarea examenelor, la lupta politică dintre premierul Tăriceanu şi ministrul Hărdău, din cauza fondurilor alocate proiectelor din învăţământ. După acest examen, Ministerul Educaţiei nu mai are credibilitate, ca instituţie capabilă să organizeze şi să gestioneze examenele naţionale. Ministerul apare ca un organism măcinat de corupţie şi prost organizat, care ia măsuri post factum şi a cărui conducere excelează în pasarea responsabilităţii. În concluzie, opinia publică aşteaptă cu interes dezvăluirile ministrului educaţiei, Mihail Hărdău, atât în ceea ce priveşte rezultatele anchetei legată de subiecte, cât şi asupra modului în care au fost distribuite variantele de subiectele. Hărdău a rămas dator şi cu nişte declaraţii legate de modul de desfăşurare a bacalaureatului, când a promis că va face lumină asupra acestui subiect. (Agenţia de ştiri NewsIn)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (1)]


  
Horoscop
Mămăliga moldovenească
Bancul zilei
Preşedintele PPCD Botoşani, furat sub ochii poliţiştilor comunitari
Comentariu la comentarii (CXIV)
(Ioan Rotundu)
Firme suspendate pentru evaziune fiscală
Controale ce s-au lăsat cu amenzi
Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate
Încep înscrierile la licee şi şcoli profesionale
Macaleţi ia Alianţa de urechi pentru nerealizări
Un primar francez mesager al culturii române pe meleagurile sale
Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!
PNL va iniţia modificarea legii privind trimiterea de trupe în afara ţării
PSD doreşte alegeri anticipate
Posibilă alianţă PSD-PD-Băsescu împotriva lui Atanasiu
Ponta îi cere lui Macovei să spună dacă a avut legături cu Securitatea
Bogdan Olteanu vrea vot uninominal şi în partid
Metode de reducere a facturii la electricitate
Preţul de referinţă al grâului rămâne 450 lei/tonă
Încep emoţiile pentru profesori
"Oglinda lui Băsescu", răspunsul la scandalurile din învăţământ
Reforma din justiţie se opreşte la membrii CSM
Guşă se întoarce ... aproape de PSD !
Victor Huminic - un ambasador al folclorului românesc peste hotare
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă

Contact: [email protected]
Telefon: 0745 544 745

Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!