Pe cine pune ochii domnul Şevciuk?Conform propriei sale declaraţii, pe priorităţile politice ale Republicii Moldova: „Suntem cu ochii pe aceste procese, însă posibil dintr-o parte nu putem observa totul”.
Cum programul zilnic nu-i permite să aibă răgazul personal necesar unui asemenea demers exhaustiv, este de presupus că mai degrabă este vorba de “ochii şi urechile” Comitetului pentru securitatea naţională/KGB, noua denumire a fostului minister al securităţii naţionale din Transnistria.
Aici este şi paradoxul puterii asumate de Evgheni Șevciuk. Dar şi inteligenţa sa, în adormirea vigilenţei Maicii Rusia. Cine este dornic să verifice validitatea unor asemenea afirmaţii să caute fotografia oficială, realizată la masa dialogului trilateral, ce i-a reunit pe premierul Vlad Filat, ministrul ucrainean de externe, Constantin Grişcenko şi noul lider al Transnistriei, Evgheni Şevciuk.
În imaginea menţionată, premierul Republicii Moldova priveşte atent şi preventiv spre interlocutorii săi, el fiind postat pe latura din stânga, oficialul ucrainean în capul trebii, adică al mesei – surâzând mulţumit că i-a reuşit Kievului un asemenea şah la Moscova – iar în dreapta (culmea ironiei, pentru un politician de stânga!), chiar noul Niccolň di Bernardo dei Machiavelli,alias mister Şevciuk.
O discuţie ca între primarii de sector, din capitala României, deoarece nu au fost abordate - conform aprecierilor comune, din conferinţa de presă derulată ulterior – decât… problemele economice şi sociale, vitale pentru cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Deci, o reuniune cetăţenească, paşnică şi câmpenească…
A reînfiinţat KGB-ul în Transnistria acest nou Machiavelli, de la Tiraspol? Da, dar nu spre reintegrarea în urmaşa URSS, actuala Federaţie Rusă – aşa cum îşi doreşte Vladimir Putin – ci spre facilitarea translaţiei la Ucraina de azi, sau la partea occidentală a acesteia, dacă sistemul autoritar instituit la Kiev va genera nu doar o explozie de mânie populară, ci chiar o secesiune, previzibilă încă din anul 2000, între zona vestică, cu credincioşi supuşi papei de la Roma, şi arealul răsăritean, cu ortodocşii încântaţi de aura atotputernică a Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii.
Aşa că maliţiozitatea voalată a lui Evgheni Şevciuk, conform căreia între Republica Moldova şi România au loc procese de integrare, este expresia proverbului „gura păcătosului adevăr grăieşte”, asemenea evoluţii fiind deja limpezi între Transnistria şi Ucraina.
Sigur că, pentru salvarea aparenţelor, la Kremlin, noul Machiavelli, din Tiraspol, invocă necesitatea introducerii, în landul pe care îl conduce acum, a rublei ruse. Ceea ce, în traducere liberă, înseamnă că a înţeles viitorul zonei adiacente: noua graniţă de vest a Comunităţii Statelor formal Independente, trece pe Nistru. Pe malul drept al fluviului începând spaţiul protejat inclusiv de scutul antirachetă, iniţiat peste Ocean.
Întrebarea logică, care s-ar pune după alegerile prezidenţiale, din luna martie, din Rusia, este ce va răspunde Şevciuk, la interogaţia noului prezident al federaţiei răsăritene: “Evgheni Vasilievici, ce activităţi comune vom pune în aplicare?”
Noul Machiavelli, de la Tiraspol, are de pe acum răspunsul pregătit. Transnistria are propriul vector de dezvoltare - diferit de acela al celui de-al doilea stat românesc - orientat definitiv spre lumina visată, de la Răsărit.
Restul ţine de forţa unui lider tânăr de a tolera trecerea propriilor votanţi şi pe malul occidental al Nistrului, inclusiv al celor dornici să câştige bani mai mulţi, cu afaceri proprii, în Republica Moldova. O perspectivă la care va contribui normalizarea circulaţiei feroviare şi dinamizarea oficială a colaborării economice. Tot banii vorbesc...
Tactica paşilor mici, în dialogul cu Chişinăul, enunţată de noul Machiavelli, o camuflează, vorba vine, pe aceea a apropierii practice de Kiev şi teoretice de Moscova.
Oricare dintre cele două variante de tutelare politică va fi consolidată în viitor, Evgheni Şevciuk speră să rămână pe jilţul suprem din Tiraspol.
Pentru marele public, el a afirmat că în domeniul legislativ, autoritățile transnistrene ar putea adapta acte după modelul rusesc, ceea ce va crea condiții favorabile pentru ca antreprenorii ruși să investească în economia locală. Ei, aş!
Ruşi deocamdată, nu ucraineni. Cu precizarea sa, că ar dori, mai întâi, să îi vadă pe investitorii moscoviţi ruși, cu planurile lor, dezirabil serioase și resursele voit semnificative. Pașol na turbinca! Joc magistral, la două capete, al noului Machiavelli!
Chiar dacă, prin natura studiilor sale postuniversitare, la conducerea guberniei... transnistrene, Evgheni Şevciuk aplică vizibil ceea ce a deprins la Academia de Management a Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse, la nivelul ţelurilor politice reale este un excelent aplicant al învăţăturilor căpătate la Academia Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe a Ucrainei.
Evgheni Șevciuk este avocat. Mai precis avocatul diavolului geopolitic, de la răsărit. La fel ca şi Keanu Reeves, din filmul „Devil’s Advocate” tinde să aibă şansa de a lucra alături de Diavol, intepretat în filmul amintit de Al Pacino. Şi tare i-ar mai place ca subtitrarea în limba rusă, a propriei sale prestaţii politice, să fie înlocuită cu una în limba nativă, evident ucraineană. Nu-i aşa?
Arena.md