Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Politică
Anunţuri
Fapt divers
Editorial
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Mondene
Reportaje
Religie
Caricaturi
Anchete
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.7759 lei
1 USD = 4.3145 lei


Număr accesări
Astăzi:
11238
De la 07 Ianuarie 2003
72156400
La Rădăuţi Prut

Ruine, durere, speranţe şi... vrafuri de haine la care nu se mai uită nimeni

  • 12 August 2008, 23:00
Sâmbătă, m-am deplasat în localitatea Rădăuţi Prut cu un autoturism care, în urma unei iniţiative particulare a unor cetăţeni din Frumuşica, a colectat şi transportat către sinistraţii din nordul judeţului o cantitate de loc neglijabilă de alimente, precum şi câţiva saci cu îmbrăcăminte nouă. Urmărind pe cablu anunţul umanitar prin care se solicita localnicilor cu posibilităţi materiale ajutoare pentru botoşănenii afectaţi de ape în nordul judeţului, câteva familii din localitatea Frumuşica au reuşit, cu ajutorul câtorva cunoştinţe, oameni de suflet din oraşul Flămânzi, ca în numai 48 de ore să strângă într-un autoturism plin ochi câteva sute de pâini, câteva baxuri cu pateuri de ficat şi ulei de floarea soarelui, zeci de kilograme de mălai şi mai mulţi saci cu îmbrăcăminte.
După circa trei ore de drum, am ajuns la locul dezastrului, şi nu am folosit întâmplător acest cuvânt căci localitatea, cel puţin în zona centrală şi în cea prin care am intrat noi, pe şoseaua dinspre Darabani, cu greu mai poate fi denumită comună. Purtat de valurile meseriei de jurnalist am văzut de mai multe ori case dărâmate şi localităţi afectate de inundaţii, dar ceea ce am descoperit la Rădăuţi Prut, la aproape două săptămâni după viitura de coşmar care a afectat 420 de persoane şi a distrus aproape 200 de case, sunt imagini care pot fi folosite în filmele de groază. Zecile de mormane de moloz, amestecate cu bârne şi pietre, indică, doar prin situarea stradală şi prin împrejmuire, faptul că până nu demult adăposteau în locaţiile respective gospodării.
Dezastrul este total, ca după un cutremur de 7 grade sau o explozie nucleară. Case, anexe, grădini, fântâni, au dispărut într-o noapte, nimic nu mai este cum a fost. În vâltoarea sa nebună, apa a inundat dormitoarele, a sfărâmat pereţii, a demolat acareturile, a luat şi a dus spre nicăieri bunurile oamenilor care nu au putut fi salvate.
Întreaga localitate este înecată într-un torent de noroi şi mâzgă lipicioasă, care nu iertat nici copacii, urmele care s-au păstrat încă pe coroanele acestora arătând că la nivelul şoselei şi a drumurilor centrale au fost zone în care apa a sărit de doi metri. De la o localnică pe nume Maria, am aflat că pe albia râului Prut au fost măsurate adâncimi mai mari de 10 metri. Aproape toată lumea cu care am discutat crede că la originea dezastrului se află o eroare umană.
„Cei din Ucraina au dat drumul apei din baraje fără să anunţe autorităţile româneşti. Cei de la barajul de la Stânca Costeşti au ezitat să deschidă robinetele ca să se mai golească lacul de acumulare. Apa venea de sus de la ucraineni, venea înapoi de pe lacul de la Stânca Costeşti, afară ploua torenţial, şi toată apa s-a întâlnit şi adunat unde era terenul mai jos, aici, la Rădăuţi Prut”, ni s-a explicat.
Spre cinstea lor, oamenii locului şi-au învins repede disperarea şi ajutaţi de rude şi jandarmi, îmbărbătaţi de perspectiva ajutoarelor promise de preşedintele Traian Băsescu şi de premierul Tăriceanu, prezenţi şi ei la un moment dat la faţa locului, încearcă să repare ceva acolo unde se mai poate repara, se pregătesc să construiască noi locuinţe, să ia viaţa de la capăt.
La Căminul cultural, camioanele cu ajutoare îşi aşteaptă rândul pentru a descărca materialele de construcţii venite din ţară şi repartizate cetăţenilor pe bază de tabel. În tabăra sinistraţilor, unde în zeci de module de 6 metri pe 3, aduse peste noapte, locuiesc cei care nu mai au locuinţe, e vânzoleală ca în zi de târg. Numeroase maşini din toată ţara aduc oamenilor alimente, pături, îmbrăcăminte, bunuri diverse.
Deja, când vine vorba de haine, localnicii nici nu mai vor să audă de aşa ceva. Pe un teren în aer liber, cimentat, probabil o fostă bază de sortare a legumelor, s-au adunat tone de haine, munţi de haine înalţi de 2-3 metri, la care nu se mai uită nimeni. S-a trimis atâta îmbrăcăminte, încât saci întregi zac nedesfăcuţi la marginea şoselelor, în faţa porţilor, lângă şanţuri.
„Nu mai aduceţi haine, că nu mai avem unde să le punem. Noi de alimente şi materiale de construcţii avem nevoie”, ne-au atenţionat mai mulţi cetăţeni. În ceea ce ne priveşte, dacă cu distribuirea pâinilor şi a alimentelor aduse nu au fost probleme, norocul ne-au scos în cale, pe o uliţă paralelă cu şoseaua principală, două familii nevoiaşe, rămase fără agoniseala de-o viaţă, dintre care una cu nu mai puţin de şapte copii, care s-au bucurat foarte mult de hainele noi, pentru toate vârstele, primite. La sediul primăriei am reuşit să stăm de vorbă, preţ de câteva minute, cu noul primar al localităţii, Viorel Nichiteanu, democrat-liberal ca îndoctrinare şi inginer mecanic ca formare.
De la el am aflat că la Rădăuţi Prut, apele au distrus complet 144 de case şi au afectat, mai puţin grav, încă 43, numărul total al persoanelor sinistrate fiind de 420. „Acum ne preocupăm de strămutarea satului, pe dealul Coşeri, într-o zonă neinundabilă, pe un teren deţinut parţial de săteni, parţial de comunitate. După ce vom identifica proprietăţile existente iar pe celelalte le vom cumpăra, pentru a le oferi celor rămaşi fără adăpost, vom începe reconstrucţia satului. Guvernul ne-a promis că ne va ajuta cu materiale de construcţii după 20 august”, ne-a spus primarul Nichiteanu.
În paralel, în tabăra de module, 67 ca număr, se lucrează la o bucătărie dotată cu apă caldă, canalizare, precum şi la un grup sanitar modern, prevăzut cu duşuri şi toate facilităţile necesare întreţinerii igienei. „Doar în 1969, spun bătrânii, a mai fost afectată localitatea de inundaţii, dar atunci, deşi apa a luat grajdurile şi vitele CAP-ului, nu a fost nici pe departe nebunia de acum. Pe 26 iulie, după orele 19:00, apa creştea, în medie, cu un metru pe oră. Au mai fost afectate 1.100 hectare de teren, din care 800 de teren arabil, au fost inundate peste 200 de fântâni, dar iată că, uşor, uşor, datorită ajutorului primit, localitatea începe să revină la normal”, ne-a mai spus primarul de Rădăuţi Prut.
Părăsim localitatea după circa patru ore, lăsând în urmă o activitate febrilă. Lucrări, excavaţii, decolmatări, ajutoare. Femeile împart cozonaci militarilor şi soldaţilor care sapă în moloz. Lângă un munte de noroi, amestecat cu bârne, bolovani şi bucăţi de acoperiş, o păpuşă spălăcită, salvată ca prin minune, a fost înfiptă de copii într-un gard. Nimeni nu o observă deşi, în imobilitatea ei, străjuieşte drumul pe care ajutoarele continuă să sosească. Să sosească! Să sosească! (B.P.F.)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (1)]


Problema sporurilor se îndreaptă cu paşi repezi către Instanţă
Trei doamne, cu aspiraţii parlamentare, fac notă discordantă în PSD
Ţurcanu şi-a mutat gândul de la camerele video
Sinistraţii din Rădăuţi Prut nu vor să renunţe la vechile amplasamente
Sărbătoare dublă "a leilor" la Consiliul Judeţean Botoşani
Românii din Castellon rămân fără biserică
Preşedintele Gărzii Maghiare: “Inima maghiarimii bate în Transilvania”
Elevii şi studenţii basarabeni ar putea primi cetăţenia română
Testamentul lui Petru cel Mare. Varianta 2008
Ce pot să fac dacă administratorul din bloc refuză acordul să ămi fac PFA
Ce pot să fac ca să nu plătesc o amendă pe care Poliţia nu mi-a trimis-o niciodată?
Program Tele'M Botoşani miercuri, 13 august
Ce poate face strănutul lui Vadim
Horoscop
Laudă… la spovedanie
Puteţi lucra în domeniul sănătăţii mintale
Se simt abandonaţi
Ioan Rotundu
În privinţa taberei „Codrii de aramă”, mafia privatizării nu glumeşte
(Ioan Rotundu)
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă