O adevarata performanta pentru o asociatie care a pornit, initial, doar de la un “vis”: acela de a crea un loc, un spatiu in care rivalitatile dintre daci si romani sa se manifeste pasnic in ateliere de lucru si in reprezentatii menite sa invete si sa ii destinda in acelasi timp pe cei implicati.
“Ideea frumoasa de a crea un grup care sa puna in scena secvente din viata militara si religioasa a dacilor si a romanilor a fost pusa la incercare in primul rind de gasirea celor cu adevarat interesati de asa ceva:
oameni care sa doreasca nu doar sa isi ia din timpul personal, ci sa si cheltuiasca sume semnificative pentru aceasta! Furnizori de echipamente militare romane se gasesc in toata Europa, dar preturile te aduc repede cu picioarele pe pamint. De aceea, solutia care se impunea era aceea de a produce aceste echipamente «in regie proprie» - marturiseste presedintele asociatiei, arheologul dr. Cristian Roman. Primul care s-a incumetat sa faca un costum complet de legionar roman a fost conf. dr. Paul Cheptea. “A cautat bibliografie, apoi a luat legatura cu grupul celor de la «Legiunea VI» din Los Angeles, care aveau realizari remarcabile in aceasta directie. A pornit dupa aceea in cautarea materialelor si a vreunui mester care l-ar putea ajuta, a facut sabloane si modele la scara, pentru a realiza piesele reale. Timp de aproape un an a muncit zi de zi ca sa aiba o armura (lorica segmentata), sabie si pumnal (gladius, pugio), sandale de piele (caligae), scut etc. Exemplul lui a constituit un indemn pentru toti ceilalti si a fost primul pas concret al TDA”.
A urmat costumul de centurion si o alta jumatate de an de munca pentru realizarea lui. Cristian Roman si-a facut singur armura de inele (lorica hamata) indoind, taind si legind mai bine de 18.000 de inele pina la rezultatul final. Dupa acelasi sablon au aparut o a doua pereche de caligae, sabie si pumnal, subarmalis si aparatori de gamba (ocrae). “Falerele si aparatoarea spadei au fost un real experiment de arheologie aplicata. Toate sint lucrate manual, decorate cu dalta si cositorite prin scufundare in cositor topit.
Frumusetea este ca majoritatea operatiilor s-au facut intr-o camera de bloc!” - marturiseste Cristian Roman. Stindardul romanilor (vexilatie a Legiunii a XIII Gemina) este brodat cu maiestrie la o minastire din judetul Cluj si are nu mai putin de 89.000 de impunsaturi de ac.
Marius si Sorana Ardeleanu au fost primii care au realizat costumele dacice. “Aici toate au trebuit luate de la zero, pentru ca nu aveam nici izvoare scrise, nici grupuri care sa mai fi incercat sa reconstituie aspecte ale civilizatiei dacilor. S-a impus apelul la reprezentarile de pe Columna lui Traian sau la diverse monumente care au imagini de daci, la descoperirile arheologice de la noi, toate discutate si ras-discutate (in TDA si in afara). Pentru sabiile lungi (falx) si pentru cele scurte (sica) au fost luate ca modele citeva exemplare descoperite la Gradistea Muncelului (Sarmizegetusa dacica) si pastrate la Muzeul de Istorie din Cluj” - adauga Cristian Roman.
La Zilele romane de la Zalau, Terra Dacica Aeterna se va prezenta in fata publicului cu mai multe demonstratii de lupte intre daci si romani, lupte de gladiatori, calarie, tir cu arcul, aruncare cu sulita la tinta etc.
M. TRIPON, Faclia
(Romanien Global News)