"Domnul grec scuteste pe preoti de birul de doi galbeni, la care ii impusese Constantin Cantemir; coboara darea vadraritului de la patru bani la doi bani de vadra; suprima pogonaritul viilor, precum si darea manastirilor, si reduce iar darea gostinei de asupra boierilor, pe care Mihaiu Racovita ii indatorise a o plati taraneste.
Desi cererile in bani ale Turcilor se micsurase, Mavrocordat era cu toate aceste expus la cheltueli destul de insamnate, mai ales cu aprovizionarea cetatilor marginase dinspre Rusia, Hotinul, Soroca si Tighinea in prevederea unui nou rasboiu. De aceea reducerile facute de el in dari adusera la sfirsitul anului intai al domniei lui un neajuns in acoperirea cheltuelilor prin venituri.
In loc insa ca Mavrocordat sa faca ca alti domni, sa scoata o noua dare pentru intimpinarea nevoiei, el Implini lipsa din banii lui, si apoi adunind divanul ii arata samile vistieriei si puse pe boieri a-i da o adiverinta despre suma ce tara ii remasese datoare. Iata fara indoiala cel intai domn, pe care domnia il custa bani in loc de a-i produce"
Caragea
"Caragea insusi este un domn lacom care urca foarte mult darile asupra locuitorilor, si anume chiar din anii cei doi d'intai ai domniei lui, cind tara cu toate aceste era scutita de tribut catra Poarta, dupa tratatul incheiet cu Rusia. Anume de Ia 12 lei la doua luni (deci de 6 ori pe an) ce se luau de fiecare lude sau moda, pe vremile lui Constantin Ipsilantt in 1804, in 1815 si 1816 sub Ioan Caragea gasim darile urcate la aproape indoit, 22 de lei de luda sau moda.
E drept ca aceasta sporire era motivata prin scaderea spaimintatoare a numarului birnicilor care din 40,620 se redusese pe timpul lui Caragea numai la 18,000, imputinare pricinuita prin jaful cel fenomenal caruia tara fusese expusa pe timpul Rusilor. Tara fiind astfeliu sparcuita si saracita, domnul este nevoit sa intimpine neaparatele ei nevoi prin imprumuturi, pe care le contracteaza de la Greci imbogatiti tot in tarile romine, si anume imprumuta 420,000 de lei de la chir Gheorghe Sekelarie la care se adaog procentele pe timp de 8 luni, in suma de 37,800 de lei adeca aproape cite 12% pe an si agiul de 5% in suma de 20,000 de lei; apoi alti 223,650 de lei de la biv vel vistierul Ioan Mosh.
Domnul este nevoit sa deie in veniturile tarei doua din darile sale, dijmaritul si vinariciul; spre a nu pierde insa suma reprezintata prin ele, o trece in datoriile vistieriei catra camara domneasca. Zilot Rominul spune deci ca acest domn in al doile an se desbraca de vicleana si lingusitoarea piele a vulpei si se imbraca cu fiorelnicul si fricosul (infricosatul) cojoc lupesc si incepu pe fata a jafui tara in feliurite chipuri"
Ipsilanti
"Desfiinteaza de asupra manastirilor si preotilor dajdiile vistieriei, impunind celor intai sa plateasca numai o dare pentru sustinerea scoalelor, iar celor al doile un ajutor la cutia milelor ; un altul pentru reducerea oieritului de la 16.5 la 12 bani sau la 4 parale de oae ; un al treile care scuteste pe locuitori de a da cai de nienzil adica de posta, ordonind ca atit cumpararea cit si nutrirea cailor trebuitori sa se faca pe socoteala domniei.
Pentru a ridica comertul tarei si prin aceasta insusi agricultura care-1 alimenta, domnul organizaza in o breasla si pe negutitorii straini cu starostele si judecatorul lor, care sa le inlesneasca daraveriie ; orindueste apoi opt boieri care sa se indeletniceasca cu chipul de a se desvolta si inmulti numarul meseriilor si al meseriasilor, vazind lipsa lor simtita din tara"
Agenţia de ştiri HotNews